ISTORIE ȘI TRADIȚIE
Colegiul Național “Doamna Stanca” Făgăraș se numără printre cele mai vechi instituții de învățământ din localitate și zonă. Cea mai veche atestare documentară o constituie registrul matricol din anul 1877 al școlii confesionale germane care înregistrează preluarea claselor de către un învățător. Exista totuși referiri că această vechime se poate întinde până în anul 1700.
Constituind o modalitate de bună conviețuire și înțelegere între diferitele etnii, la inceputul secolului XX-lea, o treime din numărul elevilor aparținea altor confesiuni. În a doua jumatate a secolului al XIX-lea comunitatea maghiară din Făgăraș vehicula ideea înființării unei școli civile de băieti și fete cu predare în limba maghiară, fapt puțin popular față de o populație majoritar română. Astfel în anul 1877 Consiliul orașului votează o sumă sporită pentru susținerea școlii și în toamna aceluiași an într-un edificiu închiriat se deschide o școală civilă cu o clasă pentru băieți și fete. Această școală crește ca număr de clase din primii ani ai inființării simțindu-se lipsa unui spatiu corespunzător pentru buna desfășurare a cursurilor. Ca urmare abia în anul 1880 Consiliul orașului renunță la clădirea proprie din strada Becleanului, astăzi Doamna Stanca, care servea drept casă a județului, în favoarea scolii. După Marea Unire din 1918 școala a trecut în proprietatea statului roman, limba de predare fiind cea română, primele cadre didactice fiind: Gheorghe Dragoș, Cornelia Dobrin, Victoria Scurtu, Eufrosina Șerban si Lazăr Roșculeț.
În 18 martie 1919 cursurile au fost reluate cu 67 de elevi în patru clase liceale, iar în anii următori numărul elevilor va crește generând o serie de dificultăți în ceea ce privește lipsa de manuale. Doar însuflețirea și zelul deosebit al corpului didactic a dus la depășirea acestor obstacole, concomitent cu preocuparea pentru educația morală, formarea caracterului și cultivarea a tot ce este nobil și frumos: modestia, simțul datoriei, hărnicia, credința și spiritul național. Înfiintarea unor societăți de cultură a elevilor cum a fost de exemplu “Carmen Sylva” a avut drept scop apropierea elevilor de producțiile literare, dezvoltarea simțului estetic si încrederea în forțele proprii. S-au pus bazele unei noi biblioteci din carțile donate de către elevi și alți sprijinitori ai societății, s-au depus eforturi pentru înfiintarea unui internat școlar pentru elevii din mediul rural, care a funcționat din 1921, chiar dacă a avut intreruperi.
Pe parcursul anilor s-a îmbunătățit baza materială a instituției mai ales prin sprijinul acordat de diferite fundații.
În perioada interbelică s-a putut supraetaja o parte din vechea clădire a școlii, iar mai târziu se adaugă o extindere care a permis amenajarea unor laboratoare.
În decursul anilor școala a funcționat sub diferite denumiri. La început în anii 1919-1920, Școala Civilă de stat pentru fete din Făgăraș; în deceniul IV, Liceul “Doamna Stanca”. După reforma învățământului din 1948 a funcționat sub denumirea de “Liceul numarul II din Făgăraș”, în anul 1977 cursurile liceale au fost sistate, rămânând doar clasele gimnaziale, iar în anii 1990 s-a reînființat sub denumirea de “Liceul Teoretic Doamna Stanca”, iar din 1999 instituția scolara a devenit “Colegiul Național Doamna Stanca”.
Începand cu anul 1996 Colegiul Național “Doamna Stanca” este instituție afiliată UNESCO.