ROMÂNIA, 100 DE ANI DE ISTORIE 1918-2018

Rubrică realizată de director prof. Drăgoiu Corina și prof. Oancea Laura Maria

  • Până la momentul extraordinar al Marii Uniri, România parcurge perioade critice, care pun pe muchie însăși existența noastră ca națiune.
  • 1918 este an de cotitură, românii trec de la agonie la extaz, fiind angrenați în Primul Război Mondial din 1916 alături de Franța, Imperiul Britanic și Imperiul țarist împotriva Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman și Bulgariei, iar rezultatele pe front erau dramatice. Cu jumătate de țară cucerită de trupele germane și austriece, cu Bucureștiul sub ocupație și familia regală refugiată la Iași, vestea Revoluției bolșevice și a evenimentelor din Rusia împinge România la dezastru. Guvernul bolșevic întrerupe relațiile cu România și confiscă tezaurul pe care nu l-a înapoiat nici în ziua de azi, dar și toate depozitele de muniție pe care armata română le adăpostea la foștii aliați.
  • Imperiul țarist nu mai există, Troțki și Lenin semnează tratatul cu Germania prin care Rusia iese din război și pune România într-o situație fără ieșire.
  • Guvernele se succed, România acceptă pacea în condiții umilitoare, creasta Munților Carpați este cedată Austriei, Cadrilaterul este preluat de Bulgaria, Dobrogea trece sub administrația Puterilor Centrale, economia este subordonată Germaniei. Regele Ferdinand nu parafează tratatul, iar România întră într-o perioada neagră.
  • Este anul în care, la Scornicești, într-o familie de țărani cu 10 copii se naște Nicolae Ceaușescu, viitorul șef de stat al Republicii Socialiste România.
  • În Est, întreaga familie a Romanovilor este asasinată de către poliția secretă bolșevică. Țara sub ocupație așteaptă deznodământul frontului din Vest, acolo unde aliații încep să câștige teren și să înfrângă puterea austro-germană.
  • Lucrurile se precipită și este momentul în care România se scutură de sub ocupație, trupele românești sunt readuse pe front și încep ofensiva pentru recăpătarea țării.
  • Este momentul culminant al Marii Uniri pentru care intrasem în Primul Război Mondial. Dacă Basarabia și Bucovina au intrat în marea familie a statului român cu puțin timp înainte, visul românilor se înfăptuiește printr-o mare adunare națională la Albă-Iulia - Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României, sărbătoarea idealului național.
  • La ora 12:00, 1 decembrie 1918, este proclamată Marea Unire la Alba-Iulia, în timp ce la București regele Ferdinand și regina Maria se întorc triumfători în aclamațiile mulțimii.
  • La graniţă nu este deloc linişte. Rusia sovietică îşi începe expansiunea şi porneşte o serie de războaie teritoriale, anexează Ucraina şi începe un război cu Polonia. Ameninţările sunt şi la adresa României.
  • La Paris, Conferinţa de pace se finalizează cu Tratatul de la Versailles, care este o primă recunoaştere internaţională pentru România Mare. Negociat timp de 6 luni, acest document reprezintă încheierea oficială a Primului Război Mondial între tabăra Aliaţilor formată din Franţa, Anglia, SUA, Italia, România, Polonia, Serbia şi Cehoslovacia şi ţările care au format Puterile Centrale: Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria. Tratatul prevedea ca Germania să-şi asume responsabilitatea începerii războiului şi să plătească mari compensaţii materiale ţărilor învingătoare. În Germania monarhia este desfiinţată şi începe Republica, o perioadă de mari frământări politice, revoluţii şi revolte.
  • La Budapesta începe o revoluţie bolşevică după modelul sovietic,revoluţia din Rusia, primul regim comunist din Europa. Trupele conduse de Bela Kuhn, vechea armată maghiară, dar şi soldaţi înrolaţi din rândul muncitorimii atacă România pentru cucerirea teritoriilor care au făcut parte din fostul Imperiu austro-ungar. Riposta noastră este fermă. Trupele româneşti remobilizate trec Tisa într-un contraatac devastator pentru armata lui Bela Kuhn. În august, armata română defilează prin Budapesta şi pune capăt Republicii Sovietice din Ungaria.
  • În ţară se duc mari eforturi pentru integrarea administrativă a teritoriilor recuperate. Au loc primele alegeri după Unire şi se alcătuieşte primul guvern de uniune naţională al României Mari condus de Alexandru Vaida Voievod.
  • Europa este zguduită de instabilitate şi polarizare. Se înfiinţează Partidul Muncitoresc German, care se va transforma în partidul nazist. Şi în Italia apare partidul fascist Italian, Fasci di Combatimentto, condus de Benito Mussolini.
  • Negocierile internaţionale de la sfârşitul Primului Război Mondial se apropie de final. La Versailles se semnează Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Se stabilesc noile frontiere ale Ungariei, cu vecinii săi, un tratat contestat şi astăzi de maghiari care şi-au văzut frânte visurile de putere regională.Din partea României tratatul a fost semnat de ministrul Ion Cantacuzino, dar şi de către Nicolae Titulescu, şi s-a obţinut recunoaşterea internaţională în componenţa României a Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului.
  • Se fondează la Geneva „Societatea Naţiunilor”, precursoarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar România este membru fondator.
  • România Mare intră într-o perioadă de aparentă stabilitate: se realizează unificarea monetară pentru că pe teritoriul ţării se foloseau încă coroane austriece sau ruble ţariste.
  • În România are loc prima grevă generală a muncitorilor, peste 400 de mii de lucrători din industrie şi transporturi.
  • În Senatul României are loc un atentat cu bombă soldat cu moartea a trei persoane, inclusiv ministrul Justiţiei de atunci, Greceanu. Autorul, anarhistul Max Goldstein l-ar fi vizat pe Octavian Goga. Deşi evenimentul a îngrozit opinia publică, pentru România începe o perioadă de reforme şi împliniri.
  • 1921 este un an de aparentă stabilitate pentru România care începe o profundă reformă agrară în Vechiul Regat, dar şi în zonele nou venite la ţara mamă - Transilvania, Banat, Crișana şi Maramureş. 66 % din suprafaţa deţinută de marii latifundiari este expropriată de către stat şi sunt împroprietăriţi ţăranii care au luptat în război.
  • URSS îşi continua expansiunea în încercercarea de a reveni la vechile graniţe ale Imperiului Ţarist, cucerind Republica Democrată Georgia. Se încheie războiul polono-sovietic, dar în ciuda succeselor poloneze Rusia bolşevică anexează Ucraina şi Belarus.
  • În iulie 1921, Adolf Hitler devine liderul Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani, partidul nazist, şi începe ascensiunea în Germania frământată de convulsii sociale şi crize economice.
  • În ţară, ramura bolşevică, de extremă stânga, a Partidului Socialist se transformă în Partidul Comunist Român. În perioada interbelică a reprezentat o organizaţie mică subordonată şi finanţată de către URSS.
  • În 25 octombrie 1921 se naşte la Sinaia viitorul rege Mihai I. Fiu al principelui moştenitor Carol şi al reginei Elena a Greciei, Mihai a moştenit de la naştere titlul de principe al României. Acesta va deveni ultimul monarh al ţării.
  • Se fondează Institutul de vaccinuri şi seruri „Dr. Ion Cantacuzino”, mândria cercetării medicale româneşti, unul dintre primele laboratoare de acest gen din lume care a avut un rol important în păstrarea sănătăţii românilor.
  • 1922 este momentul în care se desăvârșește Marea Unire prin încoronarea la Alba Iulia a regelui Ferdinand I „Întregitorul” și a reginei Maria. Întreaga lume internațională este cu ochii pe ceremonia fastuoasă. Pregătiririle pentru încoronare au început cu câțiva ani înainte. Catedrala ortodoxă din Alba-Iulia a fost construită special pentru acest eveniment, într-un timp record de 10 luni. Coroana regelui Ferdinand a aparținut unchiului său, Carol I, fiind coroana făurită din oțel de la un tun turcesc capturat în timpul războiului de independență. În schimb, coroana reginei a fost comandată la casa de bijuterii Falize din Paris, fiind modelată din 1,8 kilograme de aur donate de un localnic din Apuseni.
  • Spectacolul din 15 octombrie 1922 a adus în centrul României pe viitorul rege George al VI-lea al Angliei, tatăl reginei Elisabeta a II-a a Angliei, dar și nenumărați miniștri plenipotențiari din diverse state, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar și generali de armată precum Henry Berthelot, un mare prieten al României.
  • La sfârșitul anului intră în vigoare Tratatul anglo-irlandez, prin care, după o perioadă de sute de ani de dominație engleză, se recunoaște independența statului liber irlandez. În Est începe regimul terorii și marea epurare din URSS. În acest an, Lenin s-a îmbolnăvit și au început luptele pentru succesiune în Partidul Comunist.
  • Stalin și-a folosit puterea de secretar general și și-a impus apropiații la nivelul conducerii partidului îndepărându-și rivalii. Sute de mii, milioane de oameni au fost arestați sau uciși în cel mai sângeros regim de represiune.
  • Este anul unei noi Constituţii care desăvârşeşte acţiunile energice depuse pentru modernizarea României Mari. Efortul administrativ din ultimii ani este concretizat şi printr-o nouă Constituţie. Este promulgată prin decret regal Constituţia României Mari, votată de Parlamentul României, una dintre cele mai avansate Constituţii din Europa acelor vremuri. Potrivit Constituţiei din 1923, România este o monarhie constituţională, stat naţional, unitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil. Constituţia unificării, cum mai e numită, consfinţeşte realizarea României Mari. Regele Ferdinand reprezintă elementul cheie al vieţii politice româneşti.
  • Parlamentul constituie puterea legislativă în cadrul regimului democratic - are rolul de a vota legile, de a le abroga şi are drept de control asupra activităţii guvernului.
  • În URSS, Vladimir Lenin suferă cel de-al treilea accident vascular cerebral, ceea ce-l ţine la pat şi-l face incapabil să vorbească. Formal, rămâne liderul oficial al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Stalin îşi face jocurile şi-şi pregăteşte dictatura.
  • Franţa şi Belgia ocupă zona Ruhr pentru a obţine în mod forţat cărbune, în urma neîndeplinirii de către Germania a plății compensaţiilor de război. Germania este într-o nouă criză. Pentru Hitler pare momentul propice pentru a declanşa o lovitură de stat. ”Puciul de la berărie” este o tentativă eşuată de preluare a puterii - liderul partidului nazist Adolf Hitler împreună cu câţiva veterani ai Primului Război Mondial încearcă să ia conducerea în Munchen şi Bavaria. Însă nici armata, nici poliţia nu se alătura mişcării naţional-socialiste, dimpotrivă, revolta este înăbuşită. Adolf Hitler este condamnat la închisoare.
  • Reprezentanți ai poliției din 20 de țări s-au reunit la Viena pentru a lansa Organizația de Poliție Criminală Internațională - Interpol organizația numără 190 de state membre.
  • În 1923 se înființează asociaţia culturală şi sportivă CFR, clubul Rapid. Fotbalul devine cel mai popular sport în România.
  • Comuniștii din URSS încearcă să insufle în satele din sudul Basarabiei ideile bolșevice, dar fără succes. Acest an este presărat de agresiuni și provocări ale sovieticilor la adresa României. Sub pretextul ideologiei comuniste, URSS atacă, în mod repetat, graniţele noastre, încercând infiltrarea unor provocatori. În sudul Basarbiei, la Tătar-Bunar, zonă care face parte acum din Ucraina, agenţii sovietici reuşesc să stârnească o răscoală cu mână armată. Cete de bolşevici ocupă instituţii şi atacă comercianţii şi ţăranii deopotrivă, pe care i-au jefuit de alimente, bani sau mijloace de transport. Intervenţia Armatei Române a fost promptă şi a înăbuşit ceea ce sovieticii încearcă să acrediteze ca fiind Revoluţia de la Tătar-Bunar. Au fost arestate atunci 489 de persoane, 85 dintre ele fiind condamnate. Niciunul dintre ei, nu era român. În urma acestei rebeliuni, guvernul român interzice Partidul Comunist pe teritoriul ţării noastre.
  • Vladimir Ilici Lenin moare şi deschide astfel calea unei lupte pentru succesiune, lupta dominată și câștigată de Iosif Visarionovici Stalin.
  • Pentru Hitler este, în schimb, un an petrecut în închisoare, ca autor al unui puci eşuat. Este perioada în care a citit şi a scris mult, un an al discursurilor fanatice în sala de judecată. Prin intermediul presei vremii ajunge să fie cunoscut în toată Germania, chiar şi de cei care nu ar fi venit la gălăgioasele sale întruniri. Scopul lui Hitler este să se prezinte ca ultima şansă a Germaniei cuprinse de haos.
  • În Grecia sunt probleme politice şi, după o lovitură de stat, regele George al II-lea, căsătorit cu Elisabeta, fiica reginei Maria şi a regelui Ferdinand, este forţat să abdice. Se refugiază în România, iar Grecia devine oficial Republică.
  • Anul 1925 reprezintă pentru Biserica Ortodoxă Română momentul în care este ridicată la rang de Patriarhie.
  • Treptat, instituţiile statului se adaptează în noua formă a României Mari. În Constituţia din 1923 Biserica ortodoxă este menţionată ca biserica dominantă a românilor, iar din 1925 mitropolia Ungrovlahiei este ridicată la rang de patriarhie.
  • Dacă până atunci biserica ortodoxă română depindea de patriarhatul ecumenic de la Constantinopol, după hotărârea Sfântului Sinod şi legiferarea prin act special, în noiembrie 1925 are loc înscăunarea lui Miron Cristea ca prim patriarh al Bisericii Ortodoxe din România.
  • Benito Mussolini ajuns la putere în Italia, scoate în afara legii toate partidele de opoziţie. Partidul fascist devine singurul partid activ în Italia. Mussolini îşi începe dictatura violentă prin schimbarea legilor, şi impunerea prin forţă a ideilor sale naţionaliste.
  • Imediat după ieşirea sa din închisoare, unde fusese condamnat pentru un puci eşuat, Adolf Hitler publică Mein Kampf – Lupta mea. Este o carte autobiografică în două volume, dar şi platforma program a partidului nazist.
  • Principele Carol fuge în Franţa cu iubita sa, Elena Lupescu, îşi abandonează familia şi ţara. Regele Ferdinand şi regina Maria sunt consternaţi de decizia fiului care prin gestul său provoacă o criză dinastică. Este a doua oară când Carol al Il-lea face acest gest, după ce în 1918 dezertase şi se căsătorise în secret cu Zizi Lambrino.
  • Atunci, a renunţat la mariaj şi s-a întors să-şi preia atribuţiile. Consiliul de coroană ratifica renunţarea principelui Carol la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai de România şi se stabileşte o regentă care să-l asiste şi sfătuiască pe tânărul moştenitor în vârstă de doar 4 ani.
  • Începutul anului debutează cu discuţii furtunoase în Parlamentul României pe tema fugii lui Carol al II-lea cu Elena Lupescu. Forul legislativ votează îndepărtarea prinţului Carol de la succesiunea tronului şi recunoaşterea prinţului Mihai ca principe moştenitor. Principele Mihai este numit oficial ca moştenitor al tronului.
  • La Uzinele de Fier şi domeniile Reşita se termină prima locomotivă cu aburi construită în România. Ţara noastră intră pe calea industrializării moderne şi a schimbărilor în societate.
  • În România se introduce vaccinul antituberculos produs de Institutul de seruri şi vaccinuri „Dr. Ion Canatcuzino”. Suntem a doua ţară din lume după Franţa cu un program profilactic pentru aceasta bolă.
  • Se unesc Partidul Naţional şi Partidul Ţărănesc, constituindu-se Partidul Naţional Ţărănesc. Acesta va juca un rol important în activitatea politică interbelică afirmându-se ca o forţă care a militat pentru menţinerea regimului democratic şi constituţional, în contextual creşterii tendinţelor totalitare şi fasciste.
  • După o lungă şi grea suferinţă, la vârsta de 62 de ani, moare regele Ferdinand Întregitorul. Funeraliile sunt impresionante, a fost un rege iubit şi asta s-a văzut şi prin coloanele funerare imense de ţărani care veneau să-i aducă omagiu celui sub a cărui conducere s-a realizat România Mare. A fost înmormântat la Curtea de Argeş, ca şi înaintaşul său, regele Carol I.
  • Renunțând la tron, Carol al II-lea aruncă România într-o situaţie de incertitudine majoră. Este numit rege Mihai I, la doar 5 ani, ajutat de o regență formată din oameni nu foarte experimentaţi politic.
  • În urmă cu câţiva ani s-au creat primele formaţiuni de extremă dreaptă din România pe fondul curentului fascist european. În 1927, se înfiinţează Legiunea Arhanghelului Mihail, mai cunoscută ca Mişcarea legionară, devenită ulterior Garda de fier.
  • Condusă de carismaticul Corneliu Zelea Codreanu şi un grup de tovarăşi de idei, Mişcarea legionară va influenţa viaţa politică şi socială în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, deschizând şi seria unor asasinate politice.
  • În noiembrie moare primul ministru Ionel Brătianu. Vintilă Brătianu preia funcţia de şef al guvernului deoarece Constituţia nu prevedea demisia cabinetului în cazul morţii primului-ministru.
  • România intră într-o perioadă politică extrem de agitată cu alegeri, asasinate politice şi schimbări dramatice.
  • 1928 este anul în care în România apare legea privind ocrotirea muncii minorilor şi a femeilor, dar şi momentul în care durata zilei de muncă este stabilită la 8 ore. Ţara noastră intră astfel în modernitate prin corelarea la marile economii ale lumii.
  • Aniversarea regelui Mihai I se sărbătoreşte cu fast în Bucureşti şi în ţară. Conducătorul statului român împlineşte 7 ani, dar evenimentul este umbrit de despărţirea părinţilor săi. În iulie 1928 se pronunţă oficial divorţul principesei Elena, de Carol, motivat de părăsirea căminului conjugal de către principe. Carol dă tot mai multe semne că ar vrea să revină în ţară din exilul autoimpus şi să pună mâna pe tron.
  • În septembrie este inaugurată „Crucea eroilor neamului” de pe Vârful Caraiman în Munţii Bucegi. Monumentul este ridicat în cinstea eroilor CFR-iști căzuţi în timpul primului război mondial şi a fost o iniţiativă a Reginei Maria. Monumentul va intra în epoca contemporană în Cartea Recordurilor pentru structură metalică aflată la cea mai înaltă altitudine, 2291 de metri.
  • La sfârşitul anului au loc alegeri parlamentare şi Partidul Naţional Ţărănesc obţine 77,76% din voturi, o cifră record pentru perioada interbelică pe fondul slăbirii puterii Partidului Naţional Liberal.
  • 1929 este anul Marii Crize economice care a lovit lumea în perioada interbelică. Lumea întreagă este marcată de începutul convulsiilor sociale. Se prăbuşeşte Bursa de pe Wall Street din New York în ziua care a rămas în istorie drept Joia neagră. Mărfuri supraevaluate, fraude comise de brokeri, administrarea defectuoasă şi incompetență au dus la prăbuşirea producţiei.
  • În România se adoptă legea pentru stabilitate monetară prin devalorizarea leului.
  • La Lupeni au loc primele greve ale minerilor de la noi din ţară, începutul unei lungi serii de mişcări sindicale.
  • România se alătură pactului Kellogg - Briand prin care 31 de ţări semnatare promit să nu utilizeze războiul pentru a rezolva dispute sau conflicte de orice natură. Din păcate, acest pact nu a avut un prea mare efect internaţional.
  • Relaţia tensionată a lui Stalin cu principalul său oponent din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este tranşată:Troski este expulzat din URSS și astfel Stalin nu mai are în cale niciun obstacol pentru a-şi impune dictatura sângeroasă.
  • Începe restauraţia carlistă – Mihai I este îndepărtat de pe tron.
  • În 6 iunie 1930, Carol de Hohenzollern se reîntoarce în ţară, intrând ilegal cu un paşaport fals. Două zile mai târziu, Parlamentul îl proclamă rege al României sub numele de Carol al II-lea. Începe restauraţia carlistă, Mihai I este îndepărtat de pe tron, dar rămâne principe moştenitor. Noul rege trece imediat la măsuri care să-i întărească poziţia: o izolează pe mama sa, regina Maria, la Balcic, îşi trimite fosta soţie peste graniţă şi la nici două luni de la instalare o aduce pe Elena Lupescu alături de el, sfidând înţelegerile cu politicienii români.
  • La cea de-a XI-a sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor, Nicolae Titulescu este ales preşedintele adunării. Militează împotriva revizionismului din Europa şi pentru păstrarea frontierelor stabilite de tratatele de pace, pentru raporturi de bună vecinătate şi egalitate între state în relaţiile internaţionale.
  • Dar tensiunea se simţea în Europa. În ciuda declaraţiilor de pace, lumea intră pe o pantă a înarmării şi militarizării. Ministerul Apărării Naţionale încheie un contract cu uzinele Skoda pentru furnizarea de armament şi artilerie grea în valoare de peste 5 miliarde de lei, o sumă uriaşă la acea vreme. Contractul se semnează în condiţii dubioase cu reprezentantul Skoda, un anume Bruno Seletzky. Acesta apelează la relaţii în rândul ofiţerilor superiori, dar şi a politicienilor şi a persoanelor influente pentru un acord făcut în defavoarea companiilor româneşti care ar fi putut furniza armamentul.
  • În acelaşi an se înfiinţează Federaţia Romană de Fotbal care este afiliată la FIFA. FRF organizează participarea echipei naţionale de fotbal la primul ei campionat mondial de fotbal în Uruguay.
  • Are loc un recensământ al populaţiei României în care se înregistrează peste 18 milioane de locuitori dintre care aproape 72% români. Este primul recensământ relevant al României Mari.
  • Anul 1931 începe cu demonstrații de protest ale muncitorilor ceferiști din București și din țară împotriva măsurilor de sacrificiu decise de Guvern.
  • Criza economică a lovit și România, iar frământările sociale determinate de tăierile salariale sunt critice.
  • Banca Generală intră în faliment, urmată de băncile „Bercovici” sau „Marmoroș Blank”, una dintre cele mai vechi bănci de pe teritoriul României.
  • În perioada crizei economice începută în 1929, ca urmare a conjuncturii economice nefavorabile și pe fondul creșterii dobânzilor în exces, foarte mulți oameni au ajuns în imposibilitate de plată. Așa s-a născut prima lege a conversiei creditelor, lege pentru suspendarea executărilor silite, care opera actele de urmărire și executare silită a debitorilor și Banca Națională care prelua din povara fiscală.
  • S-a adus în forul legislativ un proiect de lege prin care bărbații necăsătoriți să fie impozitați. Proiectul impozitării celibatarilor fost respins, dar nu înainte de a stârni lungi discuții.
  • Nicolae Titulescu este reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, caz unic în istoria Ligii Națiunilor când președintele a fost reales.
  • Marea criză economică continuă în România şi în 1932. Căderea producţiei şi necesitatea achitării datoriilor externe au secătuit bugetul. Funcţionarii erau plătiţi şi cu întârzieri de 6 luni. În acest an se aplică o a doua curbă de sacrificiu - reducerea cu 15% a salariilor.
  • Începe foametea ucraineană - Holodomorul - una dintre cele mai mari catastrofe din istoria omenirii diistoria modernă cu un număr estimat de 7 milioane de victime.
  • Paul von Hindenburg este ales preşedinte al Germaniei cu 53% faţă de 37% cât a câştigat în Parlament Adolf Hitler. Chiar şi cu acest eşec, conducătorul nazist nu renunţă la planurile sale de a prelua puterea.
  • Smaranda Brăescu devine campioana mondială la paraşutism, efectuând un salt cu o paraşută de construcţie românească de la înălţimea de 7400 de metri. Recordul ei va rezista 20 de ani. Smaranda Brăescu este prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România şi printre primele din lume stabilind nenumărate recorduri.
  • România trece printr-o mare instabilitate politică adâncită şi de efectele crizei economice şi de intensificarea protestelor angajaţilor. Între 1928 şi 1937 ţara a fost condusă de nu mai puţin de 14 guverne, ceea ce l-au încurajat pe Carol al II-lea să-şi întărească controlul asupra Executivului.
  • Guvernul este condus de Nicolae Iorga, care însă demisionează în pragul verii pentru că nu face faţă dificultăţilor economice. Au loc iar alegeri, iar PNŢ le câştigă greu, după ce face un pact extrem de controversat de neagresiune electorală cu Garda de fier.
  • Anul 1933 este un an de cotitură în politica internaţională. Adolf Hitler şi Partidul Naţional Socialist Muncitoresc German, partidul nazist, ajung la putere în Germania. În ianuarie Adolf Hitler este numit şeful guvernului, cancelar al Germaniei şi va instaura un regim de teroare împotriva opozanţilor şi eliminarea evreilor din societatea germană. Prioritatea lui este să denunţe Tratatul de la Versailles care obliga la demilitarizarea ţării, plăţi de datorii şi concesii teritoriale.
  • În martie partidul nazist câştigă alegerile cu 44% din voturi şi Parlamentul adopta o lege care acorda guvernului lui Hitler împuterniciri speciale. Partidul nazist din Germania introduce o lege după modelul fascist din Italia prin care toate partidele non-naziste sunt interzise.
  • Dictatura hitleristă duce la desfiinţarea republicii de la Weimer şi instaurează o eră a terorii. Începe al treilea Reich. Începe prigoana evreilor şi a altor minorităţi, dar şi a comuniştilor sau opozanţilor politici şi a marginalizaţilor societății - homosexuali sau persoane cu handicap.
  • În România criza economică continuă. Guvernul aplică o a treia curbă de sacrificiu - tăierea salariilor şi pensiilor între 10 şi 12,5%, ceea ce duce la proteste în toată ţara.
  • La Atelierele Griviţa se desfăşoară greve şi acţiuni muncitoreşti, iar comuniştii sponsorizaţi de URSS încearcă să se infiltreze şi să denatureze mișcările sociale. Sunt efectuate arestări şi printre capii comunişti sunt reţinuţi şi tânărul Nicolae Ceauşescu, dar şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.
  • Se declanşează scandalul Skoda, cel mai mare scandal de corupţie din perioada interbelică. Contractul încheiat în urmă cu 3 ani de zile pentru înzestrarea armatei române cu muniţie şi armamaent se dovedeşte a fi viciat de mituiri şi trădări din partea militarilor, dar şi din partea unor decidenţi politici.
  • Pe fondul crizelor economice şi a corupţiei generalizate, Garda de Fier creşte în popularitate. Este momentul în care guvernul Duca interzice Garda de Fier. În decembrie au loc alegeri şi mişcarea legionară este oprită în a participa la scrutin. Câştigă alegerile PNŢ cu peste 50%, chiar cu sprijinul lui Corneliu Zelea Codreanu. În 29 decembrie premierul Duca se duce la Sinaia pentru a prezenta regelui rezultatul alegerilor. În gara din Sinaia este împuşcat de un grup de legionari. România intră în zodia violenței - crime politice şi violențe stradale.
  • Anul 1934 începe în România cu funeraliile naţionale ale premierului Ion Gheorghe Duca, asasinat de legionari în gara din Sinaia. Procesul public cu cei trei legionari, numiţi de către gardişti „nicadori”, a încercat să demonstreze un complot în care au fost implicaţi şi capii mişcării, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Asasinii au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă. Gheorghe Tătărăscu va fi numit prim-ministrul unui guvern liberal care impune starea de asediu şi cenzura pentru 6 luni.
  • Agitatorii comunişti care au scos oamenii la manifestaţiile muncitoreşti din 1933 sunt şi ei condamnaţi la ani grei de închisoare. Fostul electrician cu doar 4 clase primare, Gheorghe Gheorgiu Dej, începe periplul său prin puşcării, acolo unde petrece aproape 11 ani pentru diverse acuzaţii.
  • În august moare Paul von Hindenburg, preşedintele Germaniei şi în urma unui referendum popular, Hitler este ales preşedinte cu 89% din voturi şi este supranumit Fuhrer, conducătorul suprem.
  • În urma convorbirilor purtate de Titulescu şi de ministrul de Externe sovietic, Mihail Litvinov, se stabilesc relaţii diplomatice între România şi URSS în ceea ce pare o dezgheţare a relaţiilor între noi şi sovietici.
  • În prezenţa regelui Carol al II-lea este inaugurat Palatul Telefoanelor, de pe calea Victoriei, una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Bucureştiului.
  • La Londra sunt inaugurate primele treceri de pietoni din lume. Începe dominaţia automobilului în marile oraşe.
  • Adolf Hitler anulează clauzele impuse de Tratatul de la Versailles, unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda sa politică. Germania intră într-un amplu proces de militarizare. În același timp se anunță noi legi antisemite, evreii sunt excluşi din viaţa publică germana.
  • Corneliu Zelea Codreanu înfiinţează în acelaşi an partidul „Totul pentru Țară”, aripa politică a Mişcării legionare. În funcţia de preşedinte al partidului este numit generalul Gheorghe Cantacuzino Grănicerul, cunoscut şi că Zizi Cantacuzino, un erou din Primul Război Mondial, promotor al ideilor naţionaliste şi antisemite.
  • Undeva în sudul Doljului, pe malurile Dunării, la Maglavit, se declanșează un fenomen de masă. Un cioban de doar 17 ani, Petrache Lupu, pretinde că are mai multe viziuni divine prin care oamenii trebuie să se pocăiască. Apar şi mărturii despre vindecări miraculoase. Patronajul fenomenului politic şi economic iscat de minunea de la Maglavit este preluat de către regele Carol al II-lea şi de către patriarh care organizează cortegii fastuoase în locul care nu duce nici astăzi lipsa de vizitatori.
  • Se înfiinţează asociaţia „Alcoolici Anonimi”, o organizaţie voluntară care adună într-o comunitate de ajutorare pe cei atinşi de viciul băuturii. Comunitatea Alcoolicilor Anonimi se întinde astăzi în toată lumea.
  • În 1936 începe războiul civil din Spania care va aduce față în față republicanii, susţinuţi de forţe de stânga şi Brigăzile internaţionale formate în mare parte din comunişti ajutaţi de Moscova şi naţionaliştii conduşi de generalul Franco, susţinuţi de Germania nazistă şi Italia fascistă. Şi din România au plecat voluntari care să lupte pentru cauza spaniola în Brigăzile internaţionale au participat comunişti romani precum Valter Roman sau Leon Tismăneanu, alături de voluntari din 55 de ţări.
  • Adolf Hitler şi Benito Mussolini crează axa Berlin-Roma, referitor la împărţirea sferelor de influenţă economică în Balcani şi bazinul Dunării. Guvernul nazist anunţă planul cincinal pentru a pune economia germană pe baza necesară producţiei de război. Încep însă şi investiţii masive în lucrări publice de mare amploare, cea mai importantă realizare fiind reţeaua de autostrăzi din Germania.
  • În România este construit în 1936 Parcul Herăstrău cu o suprafaţă totală de 187 de hectare sub patronajul regelui Carol al II-lea. Parcul face parte din lucrările vaste de amenajare a lacurilor din jurul Bucureştiului. La intrarea în Herăstrău este inaugurat, în prezenţa regelui Carol al II-lea, Muzeul Satului, o creaţie a folcloristului şi sociologului Dimitrie Gusti, unul dintre primele muzee în aer liber din Europa. Fondurile vin de la Fundaţia Culturală Regală.
  • Este finalizata renovarea Arcului de Triumf care comemorează participarea României în Primul Război Mondial alături de forţele învingătoare şi fondarea României Mari. Lucrarea a fost realizată din marmură de Ruschiţa şi a fost contribuţia mai multor sculptori.
  • Europa este marcată de războiul civil din Spania care se bucură de o mediatizare rapidă şi intensă. Naţionaliştii lui Franco sunt susţinuţi de Germania nazistă şi Italia fascistă, dar şi de Portugalia, în timp ce republicanii de stânga sunt susţinuţi de URSS şi de Mexic.
  • Aviaţia germană intervine în război şi bombardează câteva oraşe spaniole. Unul dintre acestea este oraşul basc Guernica, iar momentul va fi subiectul unei lucrări făcute de Pablo Picasso. Realizată în 1937, această operă marchează începutul angajării politice a artistului.
  • Tot în Spania, la începutul anului, sunt ucişi voluntarii legionari Ion Moţa şi Vasile Marin într-o luptă dată în Majadahonda, lângă Madrid. Aducerea lor în ţară se face printr-o procesiune funebră impresionantă cu sicriele aduse pe afet de tun şi însoţiţi de zeci de mii de oameni. Cei doi sunt martirizaţi de Mişcarea legionară şi folosiţi ca simboluri în lupta împotriva comunismului, dar şi pentru promovarea idealurilor legionare.
  • În 1937 prinţul Nicolae, fiul reginei Maria şi al regelui Ferdinand, este decăzut din drepturile sale de membru al familiei regale printr-un decret regal ca urmare a căsătoriei cu Ioana Doletti. Statutul Casei Regale nu permitea decât mariaje cu membri ai caselor regale europene. Nicolae şi-a continuat viaţa alături de Ioana sub numele de Nicolae Bârna.
  • În Germania se construieşte primul lagăr de concentrare nazist la Buchenwald. Deţinuţii de aici erau folosiţi pentru muncă forţată în fabricile de armament.
  • În Marea Britanie se încoronează regele George al VI-lea, tatăl actualei Regine a Marii Britanii, după o criză monarhică cauzată de abdicarea fratelui său Eduard.
  • În ţară, sfârşitul anului este marcat de alegeri parlamentare. Partidul Totul Pentru Țară câştiga poziţia a treia. Alarmat, regele Carol al II-lea demite guvernul liberal şi îl numeşte premier pe Octavian Goga în plină criză politică, în speranţa de a contracara succesul tot mai mare pe care îl avea partidul lui Zelea Codreanu. Guvernul se bucura de prezenţa a două mari personalităţi ale epocii: ministrul apărării, Ion Antonescu şi Ministrul de Interne, Armand Călinescu.
  • În timp ce Hitler își începe expansiunea teritorială, în România instabilitatea politică atinge cote maxime și Regele Carol instaurează dictatura regală, iar Corneliu Zelea Codreanu este ucis. Regimurile autoritare pun stăpânire pe Europa. Germania, Uniunea Sovietică, Italia, Spania şi Ungaria sunt conduse de dictatori.
  • Germania nazistă îşi începe expansiunea teritorială. Hitler anexează Austria, iar apoi o parte din Cehoslovacia. Marea Britanie şi Franţa nu opun niciun fel de rezistenţă. Peste ocean, revista Time îl desemnează pe Hitler personalitatea anului.
  • În Uniunea Sovietică, Stalin continuă marea epurare. Peste 1 milion de adversari politici ai regimului sunt executaţi sau trimişi în gulaguri. România este prinsă între nazism la vest şi stalinism la est.
  • Pe plan intern, instabilitatea politică atinge cote maxime. În ultimii 20 de ani, la conducerea ţării au fost 24 de guverne şi s-au organizat de zece ori alegeri parlamentare. Economia fusese puternic industrializată, însă marea majoritatea a populaţiei trăia în continuare din agricultură, era săracă şi cu probleme de sănătate. Românul de rând consuma de 3 ori mai puţină carne decât britanicii sau nemţii. Dacă în Marea Britanie sau în Germania speranţa de viaţă era de 60 de ani, în România coboară la 40 de ani. Burghezia financiară românească controla transporturile, comerţul şi argicultura. Investitorii străini controlau petrolul, minele, lemnul şi industria chimică.
  • Nemulţumirea populară faţă de clasa politică i-a permis lui Carol să impună o nouă Constituţie prin care desfiinţa partidele. Aceeaşi conjunctură politică şi socială a fost un sol fertil pentru Garda de Fier. Gruparea avea înclinaţii naziste, dar a ajuns a treia forţă politică din ţară prin discursul său popular. Noua Constituţie îi permitea lui Carol să instaureze dictatura regală. Cu noile puteri, Carol demite guvernul Octavian Goga şi numeşte alt executiv condus de Patriarhul Miron Cristea. Regele cere eliminarea „Gărzii de Fier”, pe care o considera principalul său adversar politic. Zelea Codreanu şi alţi lideri legionari sunt arestaţi şi condamnaţi.
  • Câteva luni mai târziu, Carol vizitează Franţa şi Marea Britanie, însă nu reuşeşte să obţină susţinere economică şi militară pentru a rezista presiunilor naziste. Pe drumul de întoarcere, opreşte în Berlin pentru discuţii politice cu Hitler. Furherul îi cere eliberarea legionarilor. Carol refuză, iar la întoarcerea în ţara ordonă uciderea acestora. Zelea Codreanu şi alţi 13 lideri legionari sunt ucişi prin strangulare de jandarmi în timp ce erau transportaţi între două penitenciare.
  • Pe 18 iulie moare Regina Maria. Avea 62 de ani. În testament, ultima dorinţă a Reginei Maria este reconcilierea dintre Carol şi fratele său, Principele Nicolae. Cei doi fraţi nu s-au mai împăcat însă niciodată. Tot în testament, Regina îi solicită lui Carol ca inima să-i fie dusă la biserica Stella Maris din Balcic, iar trupul să-i fie îngropat la Curtea de Argeş, alături de cel al Regelui Ferdinand.
  • La Târgu Jiu este inaugurată „Coloana fără sfârșit”, a lui Constantin Brâncuşi
  • 1 septembrie este dată la care începe cel de Al Doilea Război Mondial. Şi este anul în care Germania nazistă şi Rusia sovietică încheie pactul Ribentrop-Molotov. Este documentul prin care Germania îi va permite Rusiei să rupă Basarabia şi Bucovina de Nord de România.
  • În primăvară, Hitler anexează Cehia, iar Slovacia devine un stat independent, controlat însă de germani. Al Treilea reich se apropie de graniţele României. Hitler are nevioie de combustibil pentru a-şi continua expansiunea. România ocupa locul 1 în Europa la producţia de petrol. În martie România încheie un acord comercial cu naziştii, în sperența că apropierea Germania va descuraja o eventuală invazie sovietică. Trimitem în Germania petrol, lemn şi cereale. În următorii ani, peste jumătate din exporturile României se duc în Germania. Devenim subjugaţi din punct de vedere economic: „Dau petrol şi grâu, ca să nu dau sânge şi pământ” declara premierul Armand Călinescu.
  • În acelaşi an Carol schimbă legislaţia electorală. Femeile primesc pentru prima oară în istoria România dreptul de vot. În schimb votul este permis doar în rândul românilor „ştiutori de carte”.
  • La Moscova, Germania şi Uniunea Sovietică încheie pactul Ribbentrop-Molotv. Hitler şi Stalin îşi împart sferele de influenţă în Europa. Trag practic o linie pe harta Europei. Polonia este ruptă în două. Uniunea Sovietică primeşte Finlanda şi ţările Baltice. Există şi o anexă secretă care va schimba viitorul României pentru totdeauna. Ruşii îşi declară interesul asupra Basarabiei iar Germania nu se opune.
  • Pe 1 septembrie, ora 4:45, Hitler invadează Polonia. Începe al doilea război Mondial. În mai puţin de o lună Hitler cotropeşte Polonia. Simultan ruşii invadează Finlanda şi estul Polonie.
  • Consilul de coroană decide ca România să se declare neutră. În plină deflagraţie mondială România rămâne fără premier. Armand Călinescu este asasinat de un comando legionar, ca urmare a unei răzbunări. Călinescu ordonase cu câteva luni înainte asasinarea liderului legionar Zelea Codreanu. Asasinii sunt prinși şi executați în public.
  • Este anul în care Maria Tănase a cântat pentru elita americană la New York iar George Enescu a condus filarmonica din New York. În același an Mircea Eliade publică romanul „Nuntă în Cer”.
  • În 1939 se naște viitorul președinte al României, Emil Constantinescu.
  • În Europa, Hitler pare de neoprit. Invadează Olanda, Luxemburg şi Belgia. Danemarca se predă în 6 ore. Franţa capitulează. Începe „bătălia Angliei”. Winston Churchill este numit premier.
  • România este înconjurată de vecini argesivi. Ungaria, Bulgaria şi Uniunea Sovietică vor bucăţi din ţara noastră. Carol intra în al 10-lea şi ultimul an de domnie. Aduce în guvern miniştri pro germani şi se împacă cu legionarii, conduşi acum de Horia Sima. Totul pentru a câştiga bunăvoinţa Germaniei. Pe 26 iunie, ruşii cer României să cedeze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Molotov desenează noua graniţa pe harta cu un creion roşu şi transmite la Bucureşti un ultimatum de 24 de ore. „Este un lucru aşa de oribil încât nici o minte românească nu poate să-l conceapă... părerea mea este că trebuie să rezistăm, dacă vom fi atacaţi, ne vom apăra.” – aşa scria Carol al II-lea în jurnal. Armata îl avertizează însă pe rege că nu vom rezista unui conflict cu ruşii, iar Germania şi Italia ne cer și ele să renunţăm la teritorii. România este izolată acum pe plan extern. La 12 noaptea se reuneşte consiliul de Coroană şi decide cedarea teritoriilor fără luptă. Pierdem 3,8 milioane de locuitori şi 50.000 km pătraţi.
  • A doua zi întreaga națiune ține un minut de reculegere. Dezastrul este însă abia la început. Germania ne forțează să renunțăm atât la Transilvania de Nord, cât şi la Cadrilater, iar în caz contrar, Hitler îl amenință pe Carol cu „distrugerea României”. În consecinţă, România, pe 30 august 1940, la Palatul Belvedere, semnează dictatul de la Viena. Ministrul Manoilescu leşină în momentul în care i se prezintă harta mutilată a ţării noastre. Pierdem Transilvania de nord vest, adică 43.500 de kilometri pătraţi şi 2,6 milioane de locuitori. Câteva zile mai târziu cedam Bulgariei, tot fără luptă , Cadrilaterul. În mai puţin de 3 luni, țara pierde o treime din suprafaţă şi populaţie.
  • Poporul se întoarce împotriva regelui Carol, iar legionarii protestează violent. Ion Antonescu, numit între timp premier, profită de moment şi îi cere lui Carol să abdice, avertizându-l că nu-i mai poate garanta siguranța.
  • Pe 6 septembrie Carol cedează tronul regelui Mihai. Acesta avea 19 ani. A doua zi, Carol pleacă în exil însoțit de amanta sa Elena Lupescu. Antonescu îi scrie în schimb Reginei Mamă să se întoarcă în țară, pentru a-i fi alături fiului. „Mama s-a întors, după ce a plecat tatăl meu. Iar pentru asta îi sunt recunoscător lui Antonescu pentru că nu ştiu ce aş fi făcut fără ea, cum aş fi rezistat”, declara într-un interviu regele Mihai. În primele zile de domnie, Mihai călătorește în Germania pentru a se întâlni cu Hitler. „Am luat prânzul cu Hitler, nu a fost deloc plăcut. Mi-a spus că îmi garantează că SUA nu vor intra în război.”, a declarat regele Mihai.
  • Dezastrul lovește din nou pe 10 noiembrie. Cutremur în Vrancea de magnitudine 7,4. 1000 de morţi, 4000 de răniţi şi 65.000 de locuinţe distruse. În Bucureşti se prăbuşeşte blocul Carlton.
  • În aceeaşi lună, Nicolae Iorga este asasinat cu brutalitate de un comando legionar.
  • Antonescu suspendă Constituția şi instaurează regimul legionar. Pe 23 noiembrie 1940 Antonescu aderă la Axa Roma Berlin. La sfârşitul anului, zeci de mii de trupe germane defilează în România.
  • Germania nazistă invadează Uniunea Sovietică, o campanie la care participă şi ostaşii români.
  • România este în pragul anarhiei. Legionarii vor toată puterea şi demiterea lui Ion Antonescu. Generalul simte pericolul, se întâlnește cu Hitler. Primeşte acceptul Fuhrerului pentru extirparea Gărzii de Fier. Astfel începe rebeliunea legionară. În ianuarie 1941, Horia Sima şi Ion Antonescu îşi dispută Supremația şi asupra țării se abat 3 zile de ucideri în lanț. Legionarii atacă, torturează şi ucid sute de evrei. În pădurea Jilava, zeci de evrei răpiţi sunt împuşcaţi în cap. Antonescu restabileşte ordinea şi transformă România în dictatură militară.
  • În vară, Hitler declanșează Operatiunea Barbarossa – adică invazia Uniunii Sovietice. Armata română, sub comanda lui Antonescu, primește ordinul pe 22 iunie. În mai puţin de o lună, armata română ajunge la Nistru. Basarabia şi Bucovina de Nord sunt recuperate. În toamnă, armata trece Nistrul şi asediază Odessa. Este cea mai importantă victorie a armatei române în al doilea război mondial. Preţul: 70.000 de morţi şi răniţi. În ţară, oamenii ies pe străzi pentru a sărbători Victoria. Regele Mihai îi conferă lui Ion Antonescu titlul de mareşal.
  • 1941 este şi anul celor mai mari atrocităţi comise de regimul Antnonescu. Mareşalul ordonă deportarea tuturor evreilor din Basarbia şi Bucovina. Are loc Pogromul de la Iaşi. Armata, jandarmeria, dar şi civilii jefuiesc, torturează şi ucid evrei. Supraviețuitorii sunt îndesați cu forţa în două trenuri folosite pentru transportul carbidului – sunt trenurile morţii. „Din cauza căldurii de vară şi a lipsei de aer, oamenii au înnebunit mai întâi şi apoi au pierit”, mărturiseşte un supravițuitor.
  • La Odessa, comandamentul trupelor române moare într-o explozie. Fusese minat de armata rusă în timpul retragerii. Mareşalul Antonescu se răzbună în schimb pe evrei şi ordonă armatei să-i omoare. Sunt spânzuraţi de balcoane sau stâlpi de electricitate. Alți zeci de mii de evrei sunt înghesuiți în 9 barăci. Armata deschide focul asupra clădirilor, apoi le udă cu benzină şi le dă foc. „În încercarea de a scăpa de agonia focului unii s-au aruncat de la geamuri şi le-au cerut, prin semne, soldaţilor, să-i împuşte arătând către capete şi inimi”, este mărturia unui soldat român. Între 270.000 - 300.000 mor în Holocaust din cauza colaborării României cu Germania Nazistă.
  • La Auschwitz începe gazarea evreilor cu gazul Zyklon B.
  • Pe frontul de vest marina britanică scufundă cuirasatul Bismarck.
  • În decembrie japonezii atacă Pearl Harbour. Drept urmare America intră în război, decizie care va schimba soarta lumii.
  • În 1942 trecuseră sub administrare românească teritoriul actual al Republicii Moldova, dar și cel dintre Nistru și Bug, care aparține în prezent Ucrainei.
  • Antonescu este hotărât să meargă până la capăt cu Hitler și trimite armata română și mai adânc în interiorul Uniunii Sovietice. Luptăm alături de Germania pentru cucerirea Sevastopolului. În toamnă, ajungem la aliniamentul râului Volga, adică la nordul orașului Stalingrad. Aici are loc cea mai sângeroasă luptă a celui de-al Doilea Război Mondial. Nici noi și nici nemții nu suntem pregătiți să facem față iernii rusești. În decembrie, armata germană este încercuită la Stalingrad de trupele sovietice. Armata română este prost echipată. Avem puține tancuri și avioane, iar pe câmpul de luptă transportăm multe echipamente militare cu căruța. La sfârșitul lui 1942, trupele române sunt decimate: peste 300.000 de soldați morți, răniți sau dispăruți. Hitler a făcut o greșeală care se va dovedi fatală. Duce un război pe două fronturi, atât în vest, cât și în est.
  • În țară, Regimul Antonescu deportează 25.000 de romi în Transnistria. În schimb, spre sfârșitul anului, mareșalul își schimbă politica în privința evreilor. Antonescu își dă seama că soarta războiului se întoarce. Amână deportările evreilor din Transilvania de Sud și vechiul regat în Polonia. În consecință, 292.000 de evrei români au supraviețuit războiului.
  • În Germania, Hitler începe aplicarea „Soluției Finale”, Holocaustul : exterminarea în masă a evreilor.
  • Statele Unite încep programul „Manhattan” pentru obținerea bombei atomice. Nemții testează cu succes și încep să producă racheta V2. Tehnologia a stat la bazele programelor spațiale americane și sovietice.