ROMÂNIA, 100 DE ANI DE ISTORIE 1918-2018

Rubrică realizată de director prof. Drăgoiu Corina și prof. Oancea Laura Maria

  • Până la momentul extraordinar al Marii Uniri, România parcurge perioade critice, care pun pe muchie însăși existența noastră ca națiune.
  • 1918 este an de cotitură, românii trec de la agonie la extaz, fiind angrenați în Primul Război Mondial din 1916 alături de Franța, Imperiul Britanic și Imperiul țarist împotriva Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman și Bulgariei, iar rezultatele pe front erau dramatice. Cu jumătate de țară cucerită de trupele germane și austriece, cu Bucureștiul sub ocupație și familia regală refugiată la Iași, vestea Revoluției bolșevice și a evenimentelor din Rusia împinge România la dezastru. Guvernul bolșevic întrerupe relațiile cu România și confiscă tezaurul pe care nu l-a înapoiat nici în ziua de azi, dar și toate depozitele de muniție pe care armata română le adăpostea la foștii aliați.
  • Imperiul țarist nu mai există, Troțki și Lenin semnează tratatul cu Germania prin care Rusia iese din război și pune România într-o situație fără ieșire.
  • Guvernele se succed, România acceptă pacea în condiții umilitoare, creasta Munților Carpați este cedată Austriei, Cadrilaterul este preluat de Bulgaria, Dobrogea trece sub administrația Puterilor Centrale, economia este subordonată Germaniei. Regele Ferdinand nu parafează tratatul, iar România întră într-o perioada neagră.
  • Este anul în care, la Scornicești, într-o familie de țărani cu 10 copii se naște Nicolae Ceaușescu, viitorul șef de stat al Republicii Socialiste România.
  • În Est, întreaga familie a Romanovilor este asasinată de către poliția secretă bolșevică. Țara sub ocupație așteaptă deznodământul frontului din Vest, acolo unde aliații încep să câștige teren și să înfrângă puterea austro-germană.
  • Lucrurile se precipită și este momentul în care România se scutură de sub ocupație, trupele românești sunt readuse pe front și încep ofensiva pentru recăpătarea țării.
  • Este momentul culminant al Marii Uniri pentru care intrasem în Primul Război Mondial. Dacă Basarabia și Bucovina au intrat în marea familie a statului român cu puțin timp înainte, visul românilor se înfăptuiește printr-o mare adunare națională la Albă-Iulia - Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României, sărbătoarea idealului național.
  • La ora 12:00, 1 decembrie 1918, este proclamată Marea Unire la Alba-Iulia, în timp ce la București regele Ferdinand și regina Maria se întorc triumfători în aclamațiile mulțimii.
  • La graniţă nu este deloc linişte. Rusia sovietică îşi începe expansiunea şi porneşte o serie de războaie teritoriale, anexează Ucraina şi începe un război cu Polonia. Ameninţările sunt şi la adresa României.
  • La Paris, Conferinţa de pace se finalizează cu Tratatul de la Versailles, care este o primă recunoaştere internaţională pentru România Mare. Negociat timp de 6 luni, acest document reprezintă încheierea oficială a Primului Război Mondial între tabăra Aliaţilor formată din Franţa, Anglia, SUA, Italia, România, Polonia, Serbia şi Cehoslovacia şi ţările care au format Puterile Centrale: Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria. Tratatul prevedea ca Germania să-şi asume responsabilitatea începerii războiului şi să plătească mari compensaţii materiale ţărilor învingătoare. În Germania monarhia este desfiinţată şi începe Republica, o perioadă de mari frământări politice, revoluţii şi revolte.
  • La Budapesta începe o revoluţie bolşevică după modelul sovietic,revoluţia din Rusia, primul regim comunist din Europa. Trupele conduse de Bela Kuhn, vechea armată maghiară, dar şi soldaţi înrolaţi din rândul muncitorimii atacă România pentru cucerirea teritoriilor care au făcut parte din fostul Imperiu austro-ungar. Riposta noastră este fermă. Trupele româneşti remobilizate trec Tisa într-un contraatac devastator pentru armata lui Bela Kuhn. În august, armata română defilează prin Budapesta şi pune capăt Republicii Sovietice din Ungaria.
  • În ţară se duc mari eforturi pentru integrarea administrativă a teritoriilor recuperate. Au loc primele alegeri după Unire şi se alcătuieşte primul guvern de uniune naţională al României Mari condus de Alexandru Vaida Voievod.
  • Europa este zguduită de instabilitate şi polarizare. Se înfiinţează Partidul Muncitoresc German, care se va transforma în partidul nazist. Şi în Italia apare partidul fascist Italian, Fasci di Combatimentto, condus de Benito Mussolini.
  • Negocierile internaţionale de la sfârşitul Primului Război Mondial se apropie de final. La Versailles se semnează Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Se stabilesc noile frontiere ale Ungariei, cu vecinii săi, un tratat contestat şi astăzi de maghiari care şi-au văzut frânte visurile de putere regională.Din partea României tratatul a fost semnat de ministrul Ion Cantacuzino, dar şi de către Nicolae Titulescu, şi s-a obţinut recunoaşterea internaţională în componenţa României a Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului.
  • Se fondează la Geneva „Societatea Naţiunilor”, precursoarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar România este membru fondator.
  • România Mare intră într-o perioadă de aparentă stabilitate: se realizează unificarea monetară pentru că pe teritoriul ţării se foloseau încă coroane austriece sau ruble ţariste.
  • În România are loc prima grevă generală a muncitorilor, peste 400 de mii de lucrători din industrie şi transporturi.
  • În Senatul României are loc un atentat cu bombă soldat cu moartea a trei persoane, inclusiv ministrul Justiţiei de atunci, Greceanu. Autorul, anarhistul Max Goldstein l-ar fi vizat pe Octavian Goga. Deşi evenimentul a îngrozit opinia publică, pentru România începe o perioadă de reforme şi împliniri.
  • 1921 este un an de aparentă stabilitate pentru România care începe o profundă reformă agrară în Vechiul Regat, dar şi în zonele nou venite la ţara mamă - Transilvania, Banat, Crișana şi Maramureş. 66 % din suprafaţa deţinută de marii latifundiari este expropriată de către stat şi sunt împroprietăriţi ţăranii care au luptat în război.
  • URSS îşi continua expansiunea în încercercarea de a reveni la vechile graniţe ale Imperiului Ţarist, cucerind Republica Democrată Georgia. Se încheie războiul polono-sovietic, dar în ciuda succeselor poloneze Rusia bolşevică anexează Ucraina şi Belarus.
  • În iulie 1921, Adolf Hitler devine liderul Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani, partidul nazist, şi începe ascensiunea în Germania frământată de convulsii sociale şi crize economice.
  • În ţară, ramura bolşevică, de extremă stânga, a Partidului Socialist se transformă în Partidul Comunist Român. În perioada interbelică a reprezentat o organizaţie mică subordonată şi finanţată de către URSS.
  • În 25 octombrie 1921 se naşte la Sinaia viitorul rege Mihai I. Fiu al principelui moştenitor Carol şi al reginei Elena a Greciei, Mihai a moştenit de la naştere titlul de principe al României. Acesta va deveni ultimul monarh al ţării.
  • Se fondează Institutul de vaccinuri şi seruri „Dr. Ion Cantacuzino”, mândria cercetării medicale româneşti, unul dintre primele laboratoare de acest gen din lume care a avut un rol important în păstrarea sănătăţii românilor.
  • 1922 este momentul în care se desăvârșește Marea Unire prin încoronarea la Alba Iulia a regelui Ferdinand I „Întregitorul” și a reginei Maria. Întreaga lume internațională este cu ochii pe ceremonia fastuoasă. Pregătiririle pentru încoronare au început cu câțiva ani înainte. Catedrala ortodoxă din Alba-Iulia a fost construită special pentru acest eveniment, într-un timp record de 10 luni. Coroana regelui Ferdinand a aparținut unchiului său, Carol I, fiind coroana făurită din oțel de la un tun turcesc capturat în timpul războiului de independență. În schimb, coroana reginei a fost comandată la casa de bijuterii Falize din Paris, fiind modelată din 1,8 kilograme de aur donate de un localnic din Apuseni.
  • Spectacolul din 15 octombrie 1922 a adus în centrul României pe viitorul rege George al VI-lea al Angliei, tatăl reginei Elisabeta a II-a a Angliei, dar și nenumărați miniștri plenipotențiari din diverse state, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar și generali de armată precum Henry Berthelot, un mare prieten al României.
  • La sfârșitul anului intră în vigoare Tratatul anglo-irlandez, prin care, după o perioadă de sute de ani de dominație engleză, se recunoaște independența statului liber irlandez. În Est începe regimul terorii și marea epurare din URSS. În acest an, Lenin s-a îmbolnăvit și au început luptele pentru succesiune în Partidul Comunist.
  • Stalin și-a folosit puterea de secretar general și și-a impus apropiații la nivelul conducerii partidului îndepărându-și rivalii. Sute de mii, milioane de oameni au fost arestați sau uciși în cel mai sângeros regim de represiune.
  • Este anul unei noi Constituţii care desăvârşeşte acţiunile energice depuse pentru modernizarea României Mari. Efortul administrativ din ultimii ani este concretizat şi printr-o nouă Constituţie. Este promulgată prin decret regal Constituţia României Mari, votată de Parlamentul României, una dintre cele mai avansate Constituţii din Europa acelor vremuri. Potrivit Constituţiei din 1923, România este o monarhie constituţională, stat naţional, unitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil. Constituţia unificării, cum mai e numită, consfinţeşte realizarea României Mari. Regele Ferdinand reprezintă elementul cheie al vieţii politice româneşti.
  • Parlamentul constituie puterea legislativă în cadrul regimului democratic - are rolul de a vota legile, de a le abroga şi are drept de control asupra activităţii guvernului.
  • În URSS, Vladimir Lenin suferă cel de-al treilea accident vascular cerebral, ceea ce-l ţine la pat şi-l face incapabil să vorbească. Formal, rămâne liderul oficial al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Stalin îşi face jocurile şi-şi pregăteşte dictatura.
  • Franţa şi Belgia ocupă zona Ruhr pentru a obţine în mod forţat cărbune, în urma neîndeplinirii de către Germania a plății compensaţiilor de război. Germania este într-o nouă criză. Pentru Hitler pare momentul propice pentru a declanşa o lovitură de stat. ”Puciul de la berărie” este o tentativă eşuată de preluare a puterii - liderul partidului nazist Adolf Hitler împreună cu câţiva veterani ai Primului Război Mondial încearcă să ia conducerea în Munchen şi Bavaria. Însă nici armata, nici poliţia nu se alătura mişcării naţional-socialiste, dimpotrivă, revolta este înăbuşită. Adolf Hitler este condamnat la închisoare.
  • Reprezentanți ai poliției din 20 de țări s-au reunit la Viena pentru a lansa Organizația de Poliție Criminală Internațională - Interpol organizația numără 190 de state membre.
  • În 1923 se înființează asociaţia culturală şi sportivă CFR, clubul Rapid. Fotbalul devine cel mai popular sport în România.
  • Comuniștii din URSS încearcă să insufle în satele din sudul Basarabiei ideile bolșevice, dar fără succes. Acest an este presărat de agresiuni și provocări ale sovieticilor la adresa României. Sub pretextul ideologiei comuniste, URSS atacă, în mod repetat, graniţele noastre, încercând infiltrarea unor provocatori. În sudul Basarbiei, la Tătar-Bunar, zonă care face parte acum din Ucraina, agenţii sovietici reuşesc să stârnească o răscoală cu mână armată. Cete de bolşevici ocupă instituţii şi atacă comercianţii şi ţăranii deopotrivă, pe care i-au jefuit de alimente, bani sau mijloace de transport. Intervenţia Armatei Române a fost promptă şi a înăbuşit ceea ce sovieticii încearcă să acrediteze ca fiind Revoluţia de la Tătar-Bunar. Au fost arestate atunci 489 de persoane, 85 dintre ele fiind condamnate. Niciunul dintre ei, nu era român. În urma acestei rebeliuni, guvernul român interzice Partidul Comunist pe teritoriul ţării noastre.
  • Vladimir Ilici Lenin moare şi deschide astfel calea unei lupte pentru succesiune, lupta dominată și câștigată de Iosif Visarionovici Stalin.
  • Pentru Hitler este, în schimb, un an petrecut în închisoare, ca autor al unui puci eşuat. Este perioada în care a citit şi a scris mult, un an al discursurilor fanatice în sala de judecată. Prin intermediul presei vremii ajunge să fie cunoscut în toată Germania, chiar şi de cei care nu ar fi venit la gălăgioasele sale întruniri. Scopul lui Hitler este să se prezinte ca ultima şansă a Germaniei cuprinse de haos.
  • În Grecia sunt probleme politice şi, după o lovitură de stat, regele George al II-lea, căsătorit cu Elisabeta, fiica reginei Maria şi a regelui Ferdinand, este forţat să abdice. Se refugiază în România, iar Grecia devine oficial Republică.
  • Anul 1925 reprezintă pentru Biserica Ortodoxă Română momentul în care este ridicată la rang de Patriarhie.
  • Treptat, instituţiile statului se adaptează în noua formă a României Mari. În Constituţia din 1923 Biserica ortodoxă este menţionată ca biserica dominantă a românilor, iar din 1925 mitropolia Ungrovlahiei este ridicată la rang de patriarhie.
  • Dacă până atunci biserica ortodoxă română depindea de patriarhatul ecumenic de la Constantinopol, după hotărârea Sfântului Sinod şi legiferarea prin act special, în noiembrie 1925 are loc înscăunarea lui Miron Cristea ca prim patriarh al Bisericii Ortodoxe din România.
  • Benito Mussolini ajuns la putere în Italia, scoate în afara legii toate partidele de opoziţie. Partidul fascist devine singurul partid activ în Italia. Mussolini îşi începe dictatura violentă prin schimbarea legilor, şi impunerea prin forţă a ideilor sale naţionaliste.
  • Imediat după ieşirea sa din închisoare, unde fusese condamnat pentru un puci eşuat, Adolf Hitler publică Mein Kampf – Lupta mea. Este o carte autobiografică în două volume, dar şi platforma program a partidului nazist.
  • Principele Carol fuge în Franţa cu iubita sa, Elena Lupescu, îşi abandonează familia şi ţara. Regele Ferdinand şi regina Maria sunt consternaţi de decizia fiului care prin gestul său provoacă o criză dinastică. Este a doua oară când Carol al Il-lea face acest gest, după ce în 1918 dezertase şi se căsătorise în secret cu Zizi Lambrino.
  • Atunci, a renunţat la mariaj şi s-a întors să-şi preia atribuţiile. Consiliul de coroană ratifica renunţarea principelui Carol la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai de România şi se stabileşte o regentă care să-l asiste şi sfătuiască pe tânărul moştenitor în vârstă de doar 4 ani.
  • Începutul anului debutează cu discuţii furtunoase în Parlamentul României pe tema fugii lui Carol al II-lea cu Elena Lupescu. Forul legislativ votează îndepărtarea prinţului Carol de la succesiunea tronului şi recunoaşterea prinţului Mihai ca principe moştenitor. Principele Mihai este numit oficial ca moştenitor al tronului.
  • La Uzinele de Fier şi domeniile Reşita se termină prima locomotivă cu aburi construită în România. Ţara noastră intră pe calea industrializării moderne şi a schimbărilor în societate.
  • În România se introduce vaccinul antituberculos produs de Institutul de seruri şi vaccinuri „Dr. Ion Canatcuzino”. Suntem a doua ţară din lume după Franţa cu un program profilactic pentru aceasta bolă.
  • Se unesc Partidul Naţional şi Partidul Ţărănesc, constituindu-se Partidul Naţional Ţărănesc. Acesta va juca un rol important în activitatea politică interbelică afirmându-se ca o forţă care a militat pentru menţinerea regimului democratic şi constituţional, în contextual creşterii tendinţelor totalitare şi fasciste.
  • După o lungă şi grea suferinţă, la vârsta de 62 de ani, moare regele Ferdinand Întregitorul. Funeraliile sunt impresionante, a fost un rege iubit şi asta s-a văzut şi prin coloanele funerare imense de ţărani care veneau să-i aducă omagiu celui sub a cărui conducere s-a realizat România Mare. A fost înmormântat la Curtea de Argeş, ca şi înaintaşul său, regele Carol I.
  • Renunțând la tron, Carol al II-lea aruncă România într-o situaţie de incertitudine majoră. Este numit rege Mihai I, la doar 5 ani, ajutat de o regență formată din oameni nu foarte experimentaţi politic.
  • În urmă cu câţiva ani s-au creat primele formaţiuni de extremă dreaptă din România pe fondul curentului fascist european. În 1927, se înfiinţează Legiunea Arhanghelului Mihail, mai cunoscută ca Mişcarea legionară, devenită ulterior Garda de fier.
  • Condusă de carismaticul Corneliu Zelea Codreanu şi un grup de tovarăşi de idei, Mişcarea legionară va influenţa viaţa politică şi socială în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, deschizând şi seria unor asasinate politice.
  • În noiembrie moare primul ministru Ionel Brătianu. Vintilă Brătianu preia funcţia de şef al guvernului deoarece Constituţia nu prevedea demisia cabinetului în cazul morţii primului-ministru.
  • România intră într-o perioadă politică extrem de agitată cu alegeri, asasinate politice şi schimbări dramatice.
  • 1928 este anul în care în România apare legea privind ocrotirea muncii minorilor şi a femeilor, dar şi momentul în care durata zilei de muncă este stabilită la 8 ore. Ţara noastră intră astfel în modernitate prin corelarea la marile economii ale lumii.
  • Aniversarea regelui Mihai I se sărbătoreşte cu fast în Bucureşti şi în ţară. Conducătorul statului român împlineşte 7 ani, dar evenimentul este umbrit de despărţirea părinţilor săi. În iulie 1928 se pronunţă oficial divorţul principesei Elena, de Carol, motivat de părăsirea căminului conjugal de către principe. Carol dă tot mai multe semne că ar vrea să revină în ţară din exilul autoimpus şi să pună mâna pe tron.
  • În septembrie este inaugurată „Crucea eroilor neamului” de pe Vârful Caraiman în Munţii Bucegi. Monumentul este ridicat în cinstea eroilor CFR-iști căzuţi în timpul primului război mondial şi a fost o iniţiativă a Reginei Maria. Monumentul va intra în epoca contemporană în Cartea Recordurilor pentru structură metalică aflată la cea mai înaltă altitudine, 2291 de metri.
  • La sfârşitul anului au loc alegeri parlamentare şi Partidul Naţional Ţărănesc obţine 77,76% din voturi, o cifră record pentru perioada interbelică pe fondul slăbirii puterii Partidului Naţional Liberal.
  • 1929 este anul Marii Crize economice care a lovit lumea în perioada interbelică. Lumea întreagă este marcată de începutul convulsiilor sociale. Se prăbuşeşte Bursa de pe Wall Street din New York în ziua care a rămas în istorie drept Joia neagră. Mărfuri supraevaluate, fraude comise de brokeri, administrarea defectuoasă şi incompetență au dus la prăbuşirea producţiei.
  • În România se adoptă legea pentru stabilitate monetară prin devalorizarea leului.
  • La Lupeni au loc primele greve ale minerilor de la noi din ţară, începutul unei lungi serii de mişcări sindicale.
  • România se alătură pactului Kellogg - Briand prin care 31 de ţări semnatare promit să nu utilizeze războiul pentru a rezolva dispute sau conflicte de orice natură. Din păcate, acest pact nu a avut un prea mare efect internaţional.
  • Relaţia tensionată a lui Stalin cu principalul său oponent din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este tranşată:Troski este expulzat din URSS și astfel Stalin nu mai are în cale niciun obstacol pentru a-şi impune dictatura sângeroasă.
  • Începe restauraţia carlistă – Mihai I este îndepărtat de pe tron.
  • În 6 iunie 1930, Carol de Hohenzollern se reîntoarce în ţară, intrând ilegal cu un paşaport fals. Două zile mai târziu, Parlamentul îl proclamă rege al României sub numele de Carol al II-lea. Începe restauraţia carlistă, Mihai I este îndepărtat de pe tron, dar rămâne principe moştenitor. Noul rege trece imediat la măsuri care să-i întărească poziţia: o izolează pe mama sa, regina Maria, la Balcic, îşi trimite fosta soţie peste graniţă şi la nici două luni de la instalare o aduce pe Elena Lupescu alături de el, sfidând înţelegerile cu politicienii români.
  • La cea de-a XI-a sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor, Nicolae Titulescu este ales preşedintele adunării. Militează împotriva revizionismului din Europa şi pentru păstrarea frontierelor stabilite de tratatele de pace, pentru raporturi de bună vecinătate şi egalitate între state în relaţiile internaţionale.
  • Dar tensiunea se simţea în Europa. În ciuda declaraţiilor de pace, lumea intră pe o pantă a înarmării şi militarizării. Ministerul Apărării Naţionale încheie un contract cu uzinele Skoda pentru furnizarea de armament şi artilerie grea în valoare de peste 5 miliarde de lei, o sumă uriaşă la acea vreme. Contractul se semnează în condiţii dubioase cu reprezentantul Skoda, un anume Bruno Seletzky. Acesta apelează la relaţii în rândul ofiţerilor superiori, dar şi a politicienilor şi a persoanelor influente pentru un acord făcut în defavoarea companiilor româneşti care ar fi putut furniza armamentul.
  • În acelaşi an se înfiinţează Federaţia Romană de Fotbal care este afiliată la FIFA. FRF organizează participarea echipei naţionale de fotbal la primul ei campionat mondial de fotbal în Uruguay.
  • Are loc un recensământ al populaţiei României în care se înregistrează peste 18 milioane de locuitori dintre care aproape 72% români. Este primul recensământ relevant al României Mari.
  • Anul 1931 începe cu demonstrații de protest ale muncitorilor ceferiști din București și din țară împotriva măsurilor de sacrificiu decise de Guvern.
  • Criza economică a lovit și România, iar frământările sociale determinate de tăierile salariale sunt critice.
  • Banca Generală intră în faliment, urmată de băncile „Bercovici” sau „Marmoroș Blank”, una dintre cele mai vechi bănci de pe teritoriul României.
  • În perioada crizei economice începută în 1929, ca urmare a conjuncturii economice nefavorabile și pe fondul creșterii dobânzilor în exces, foarte mulți oameni au ajuns în imposibilitate de plată. Așa s-a născut prima lege a conversiei creditelor, lege pentru suspendarea executărilor silite, care opera actele de urmărire și executare silită a debitorilor și Banca Națională care prelua din povara fiscală.
  • S-a adus în forul legislativ un proiect de lege prin care bărbații necăsătoriți să fie impozitați. Proiectul impozitării celibatarilor fost respins, dar nu înainte de a stârni lungi discuții.
  • Nicolae Titulescu este reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, caz unic în istoria Ligii Națiunilor când președintele a fost reales.
  • Marea criză economică continuă în România şi în 1932. Căderea producţiei şi necesitatea achitării datoriilor externe au secătuit bugetul. Funcţionarii erau plătiţi şi cu întârzieri de 6 luni. În acest an se aplică o a doua curbă de sacrificiu - reducerea cu 15% a salariilor.
  • Începe foametea ucraineană - Holodomorul - una dintre cele mai mari catastrofe din istoria omenirii diistoria modernă cu un număr estimat de 7 milioane de victime.
  • Paul von Hindenburg este ales preşedinte al Germaniei cu 53% faţă de 37% cât a câştigat în Parlament Adolf Hitler. Chiar şi cu acest eşec, conducătorul nazist nu renunţă la planurile sale de a prelua puterea.
  • Smaranda Brăescu devine campioana mondială la paraşutism, efectuând un salt cu o paraşută de construcţie românească de la înălţimea de 7400 de metri. Recordul ei va rezista 20 de ani. Smaranda Brăescu este prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România şi printre primele din lume stabilind nenumărate recorduri.
  • România trece printr-o mare instabilitate politică adâncită şi de efectele crizei economice şi de intensificarea protestelor angajaţilor. Între 1928 şi 1937 ţara a fost condusă de nu mai puţin de 14 guverne, ceea ce l-au încurajat pe Carol al II-lea să-şi întărească controlul asupra Executivului.
  • Guvernul este condus de Nicolae Iorga, care însă demisionează în pragul verii pentru că nu face faţă dificultăţilor economice. Au loc iar alegeri, iar PNŢ le câştigă greu, după ce face un pact extrem de controversat de neagresiune electorală cu Garda de fier.
  • Anul 1933 este un an de cotitură în politica internaţională. Adolf Hitler şi Partidul Naţional Socialist Muncitoresc German, partidul nazist, ajung la putere în Germania. În ianuarie Adolf Hitler este numit şeful guvernului, cancelar al Germaniei şi va instaura un regim de teroare împotriva opozanţilor şi eliminarea evreilor din societatea germană. Prioritatea lui este să denunţe Tratatul de la Versailles care obliga la demilitarizarea ţării, plăţi de datorii şi concesii teritoriale.
  • În martie partidul nazist câştigă alegerile cu 44% din voturi şi Parlamentul adopta o lege care acorda guvernului lui Hitler împuterniciri speciale. Partidul nazist din Germania introduce o lege după modelul fascist din Italia prin care toate partidele non-naziste sunt interzise.
  • Dictatura hitleristă duce la desfiinţarea republicii de la Weimer şi instaurează o eră a terorii. Începe al treilea Reich. Începe prigoana evreilor şi a altor minorităţi, dar şi a comuniştilor sau opozanţilor politici şi a marginalizaţilor societății - homosexuali sau persoane cu handicap.
  • În România criza economică continuă. Guvernul aplică o a treia curbă de sacrificiu - tăierea salariilor şi pensiilor între 10 şi 12,5%, ceea ce duce la proteste în toată ţara.
  • La Atelierele Griviţa se desfăşoară greve şi acţiuni muncitoreşti, iar comuniştii sponsorizaţi de URSS încearcă să se infiltreze şi să denatureze mișcările sociale. Sunt efectuate arestări şi printre capii comunişti sunt reţinuţi şi tânărul Nicolae Ceauşescu, dar şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.
  • Se declanşează scandalul Skoda, cel mai mare scandal de corupţie din perioada interbelică. Contractul încheiat în urmă cu 3 ani de zile pentru înzestrarea armatei române cu muniţie şi armamaent se dovedeşte a fi viciat de mituiri şi trădări din partea militarilor, dar şi din partea unor decidenţi politici.
  • Pe fondul crizelor economice şi a corupţiei generalizate, Garda de Fier creşte în popularitate. Este momentul în care guvernul Duca interzice Garda de Fier. În decembrie au loc alegeri şi mişcarea legionară este oprită în a participa la scrutin. Câştigă alegerile PNŢ cu peste 50%, chiar cu sprijinul lui Corneliu Zelea Codreanu. În 29 decembrie premierul Duca se duce la Sinaia pentru a prezenta regelui rezultatul alegerilor. În gara din Sinaia este împuşcat de un grup de legionari. România intră în zodia violenței - crime politice şi violențe stradale.
  • Anul 1934 începe în România cu funeraliile naţionale ale premierului Ion Gheorghe Duca, asasinat de legionari în gara din Sinaia. Procesul public cu cei trei legionari, numiţi de către gardişti „nicadori”, a încercat să demonstreze un complot în care au fost implicaţi şi capii mişcării, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Asasinii au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă. Gheorghe Tătărăscu va fi numit prim-ministrul unui guvern liberal care impune starea de asediu şi cenzura pentru 6 luni.
  • Agitatorii comunişti care au scos oamenii la manifestaţiile muncitoreşti din 1933 sunt şi ei condamnaţi la ani grei de închisoare. Fostul electrician cu doar 4 clase primare, Gheorghe Gheorgiu Dej, începe periplul său prin puşcării, acolo unde petrece aproape 11 ani pentru diverse acuzaţii.
  • În august moare Paul von Hindenburg, preşedintele Germaniei şi în urma unui referendum popular, Hitler este ales preşedinte cu 89% din voturi şi este supranumit Fuhrer, conducătorul suprem.
  • În urma convorbirilor purtate de Titulescu şi de ministrul de Externe sovietic, Mihail Litvinov, se stabilesc relaţii diplomatice între România şi URSS în ceea ce pare o dezgheţare a relaţiilor între noi şi sovietici.
  • În prezenţa regelui Carol al II-lea este inaugurat Palatul Telefoanelor, de pe calea Victoriei, una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Bucureştiului.
  • La Londra sunt inaugurate primele treceri de pietoni din lume. Începe dominaţia automobilului în marile oraşe.
  • Adolf Hitler anulează clauzele impuse de Tratatul de la Versailles, unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda sa politică. Germania intră într-un amplu proces de militarizare. În același timp se anunță noi legi antisemite, evreii sunt excluşi din viaţa publică germana.
  • Corneliu Zelea Codreanu înfiinţează în acelaşi an partidul „Totul pentru Țară”, aripa politică a Mişcării legionare. În funcţia de preşedinte al partidului este numit generalul Gheorghe Cantacuzino Grănicerul, cunoscut şi că Zizi Cantacuzino, un erou din Primul Război Mondial, promotor al ideilor naţionaliste şi antisemite.
  • Undeva în sudul Doljului, pe malurile Dunării, la Maglavit, se declanșează un fenomen de masă. Un cioban de doar 17 ani, Petrache Lupu, pretinde că are mai multe viziuni divine prin care oamenii trebuie să se pocăiască. Apar şi mărturii despre vindecări miraculoase. Patronajul fenomenului politic şi economic iscat de minunea de la Maglavit este preluat de către regele Carol al II-lea şi de către patriarh care organizează cortegii fastuoase în locul care nu duce nici astăzi lipsa de vizitatori.
  • Se înfiinţează asociaţia „Alcoolici Anonimi”, o organizaţie voluntară care adună într-o comunitate de ajutorare pe cei atinşi de viciul băuturii. Comunitatea Alcoolicilor Anonimi se întinde astăzi în toată lumea.
  • În 1936 începe războiul civil din Spania care va aduce față în față republicanii, susţinuţi de forţe de stânga şi Brigăzile internaţionale formate în mare parte din comunişti ajutaţi de Moscova şi naţionaliştii conduşi de generalul Franco, susţinuţi de Germania nazistă şi Italia fascistă. Şi din România au plecat voluntari care să lupte pentru cauza spaniola în Brigăzile internaţionale au participat comunişti romani precum Valter Roman sau Leon Tismăneanu, alături de voluntari din 55 de ţări.
  • Adolf Hitler şi Benito Mussolini crează axa Berlin-Roma, referitor la împărţirea sferelor de influenţă economică în Balcani şi bazinul Dunării. Guvernul nazist anunţă planul cincinal pentru a pune economia germană pe baza necesară producţiei de război. Încep însă şi investiţii masive în lucrări publice de mare amploare, cea mai importantă realizare fiind reţeaua de autostrăzi din Germania.
  • În România este construit în 1936 Parcul Herăstrău cu o suprafaţă totală de 187 de hectare sub patronajul regelui Carol al II-lea. Parcul face parte din lucrările vaste de amenajare a lacurilor din jurul Bucureştiului. La intrarea în Herăstrău este inaugurat, în prezenţa regelui Carol al II-lea, Muzeul Satului, o creaţie a folcloristului şi sociologului Dimitrie Gusti, unul dintre primele muzee în aer liber din Europa. Fondurile vin de la Fundaţia Culturală Regală.
  • Este finalizata renovarea Arcului de Triumf care comemorează participarea României în Primul Război Mondial alături de forţele învingătoare şi fondarea României Mari. Lucrarea a fost realizată din marmură de Ruschiţa şi a fost contribuţia mai multor sculptori.
  • Europa este marcată de războiul civil din Spania care se bucură de o mediatizare rapidă şi intensă. Naţionaliştii lui Franco sunt susţinuţi de Germania nazistă şi Italia fascistă, dar şi de Portugalia, în timp ce republicanii de stânga sunt susţinuţi de URSS şi de Mexic.
  • Aviaţia germană intervine în război şi bombardează câteva oraşe spaniole. Unul dintre acestea este oraşul basc Guernica, iar momentul va fi subiectul unei lucrări făcute de Pablo Picasso. Realizată în 1937, această operă marchează începutul angajării politice a artistului.
  • Tot în Spania, la începutul anului, sunt ucişi voluntarii legionari Ion Moţa şi Vasile Marin într-o luptă dată în Majadahonda, lângă Madrid. Aducerea lor în ţară se face printr-o procesiune funebră impresionantă cu sicriele aduse pe afet de tun şi însoţiţi de zeci de mii de oameni. Cei doi sunt martirizaţi de Mişcarea legionară şi folosiţi ca simboluri în lupta împotriva comunismului, dar şi pentru promovarea idealurilor legionare.
  • În 1937 prinţul Nicolae, fiul reginei Maria şi al regelui Ferdinand, este decăzut din drepturile sale de membru al familiei regale printr-un decret regal ca urmare a căsătoriei cu Ioana Doletti. Statutul Casei Regale nu permitea decât mariaje cu membri ai caselor regale europene. Nicolae şi-a continuat viaţa alături de Ioana sub numele de Nicolae Bârna.
  • În Germania se construieşte primul lagăr de concentrare nazist la Buchenwald. Deţinuţii de aici erau folosiţi pentru muncă forţată în fabricile de armament.
  • În Marea Britanie se încoronează regele George al VI-lea, tatăl actualei Regine a Marii Britanii, după o criză monarhică cauzată de abdicarea fratelui său Eduard.
  • În ţară, sfârşitul anului este marcat de alegeri parlamentare. Partidul Totul Pentru Țară câştiga poziţia a treia. Alarmat, regele Carol al II-lea demite guvernul liberal şi îl numeşte premier pe Octavian Goga în plină criză politică, în speranţa de a contracara succesul tot mai mare pe care îl avea partidul lui Zelea Codreanu. Guvernul se bucura de prezenţa a două mari personalităţi ale epocii: ministrul apărării, Ion Antonescu şi Ministrul de Interne, Armand Călinescu.
  • În timp ce Hitler își începe expansiunea teritorială, în România instabilitatea politică atinge cote maxime și Regele Carol instaurează dictatura regală, iar Corneliu Zelea Codreanu este ucis. Regimurile autoritare pun stăpânire pe Europa. Germania, Uniunea Sovietică, Italia, Spania şi Ungaria sunt conduse de dictatori.
  • Germania nazistă îşi începe expansiunea teritorială. Hitler anexează Austria, iar apoi o parte din Cehoslovacia. Marea Britanie şi Franţa nu opun niciun fel de rezistenţă. Peste ocean, revista Time îl desemnează pe Hitler personalitatea anului.
  • În Uniunea Sovietică, Stalin continuă marea epurare. Peste 1 milion de adversari politici ai regimului sunt executaţi sau trimişi în gulaguri. România este prinsă între nazism la vest şi stalinism la est.
  • Pe plan intern, instabilitatea politică atinge cote maxime. În ultimii 20 de ani, la conducerea ţării au fost 24 de guverne şi s-au organizat de zece ori alegeri parlamentare. Economia fusese puternic industrializată, însă marea majoritatea a populaţiei trăia în continuare din agricultură, era săracă şi cu probleme de sănătate. Românul de rând consuma de 3 ori mai puţină carne decât britanicii sau nemţii. Dacă în Marea Britanie sau în Germania speranţa de viaţă era de 60 de ani, în România coboară la 40 de ani. Burghezia financiară românească controla transporturile, comerţul şi argicultura. Investitorii străini controlau petrolul, minele, lemnul şi industria chimică.
  • Nemulţumirea populară faţă de clasa politică i-a permis lui Carol să impună o nouă Constituţie prin care desfiinţa partidele. Aceeaşi conjunctură politică şi socială a fost un sol fertil pentru Garda de Fier. Gruparea avea înclinaţii naziste, dar a ajuns a treia forţă politică din ţară prin discursul său popular. Noua Constituţie îi permitea lui Carol să instaureze dictatura regală. Cu noile puteri, Carol demite guvernul Octavian Goga şi numeşte alt executiv condus de Patriarhul Miron Cristea. Regele cere eliminarea „Gărzii de Fier”, pe care o considera principalul său adversar politic. Zelea Codreanu şi alţi lideri legionari sunt arestaţi şi condamnaţi.
  • Câteva luni mai târziu, Carol vizitează Franţa şi Marea Britanie, însă nu reuşeşte să obţină susţinere economică şi militară pentru a rezista presiunilor naziste. Pe drumul de întoarcere, opreşte în Berlin pentru discuţii politice cu Hitler. Furherul îi cere eliberarea legionarilor. Carol refuză, iar la întoarcerea în ţara ordonă uciderea acestora. Zelea Codreanu şi alţi 13 lideri legionari sunt ucişi prin strangulare de jandarmi în timp ce erau transportaţi între două penitenciare.
  • Pe 18 iulie moare Regina Maria. Avea 62 de ani. În testament, ultima dorinţă a Reginei Maria este reconcilierea dintre Carol şi fratele său, Principele Nicolae. Cei doi fraţi nu s-au mai împăcat însă niciodată. Tot în testament, Regina îi solicită lui Carol ca inima să-i fie dusă la biserica Stella Maris din Balcic, iar trupul să-i fie îngropat la Curtea de Argeş, alături de cel al Regelui Ferdinand.
  • La Târgu Jiu este inaugurată „Coloana fără sfârșit”, a lui Constantin Brâncuşi
  • 1 septembrie este dată la care începe cel de Al Doilea Război Mondial. Şi este anul în care Germania nazistă şi Rusia sovietică încheie pactul Ribentrop-Molotov. Este documentul prin care Germania îi va permite Rusiei să rupă Basarabia şi Bucovina de Nord de România.
  • În primăvară, Hitler anexează Cehia, iar Slovacia devine un stat independent, controlat însă de germani. Al Treilea reich se apropie de graniţele României. Hitler are nevioie de combustibil pentru a-şi continua expansiunea. România ocupa locul 1 în Europa la producţia de petrol. În martie România încheie un acord comercial cu naziştii, în sperența că apropierea Germania va descuraja o eventuală invazie sovietică. Trimitem în Germania petrol, lemn şi cereale. În următorii ani, peste jumătate din exporturile României se duc în Germania. Devenim subjugaţi din punct de vedere economic: „Dau petrol şi grâu, ca să nu dau sânge şi pământ” declara premierul Armand Călinescu.
  • În acelaşi an Carol schimbă legislaţia electorală. Femeile primesc pentru prima oară în istoria România dreptul de vot. În schimb votul este permis doar în rândul românilor „ştiutori de carte”.
  • La Moscova, Germania şi Uniunea Sovietică încheie pactul Ribbentrop-Molotv. Hitler şi Stalin îşi împart sferele de influenţă în Europa. Trag practic o linie pe harta Europei. Polonia este ruptă în două. Uniunea Sovietică primeşte Finlanda şi ţările Baltice. Există şi o anexă secretă care va schimba viitorul României pentru totdeauna. Ruşii îşi declară interesul asupra Basarabiei iar Germania nu se opune.
  • Pe 1 septembrie, ora 4:45, Hitler invadează Polonia. Începe al doilea război Mondial. În mai puţin de o lună Hitler cotropeşte Polonia. Simultan ruşii invadează Finlanda şi estul Polonie.
  • Consilul de coroană decide ca România să se declare neutră. În plină deflagraţie mondială România rămâne fără premier. Armand Călinescu este asasinat de un comando legionar, ca urmare a unei răzbunări. Călinescu ordonase cu câteva luni înainte asasinarea liderului legionar Zelea Codreanu. Asasinii sunt prinși şi executați în public.
  • Este anul în care Maria Tănase a cântat pentru elita americană la New York iar George Enescu a condus filarmonica din New York. În același an Mircea Eliade publică romanul „Nuntă în Cer”.
  • În 1939 se naște viitorul președinte al României, Emil Constantinescu.
  • În Europa, Hitler pare de neoprit. Invadează Olanda, Luxemburg şi Belgia. Danemarca se predă în 6 ore. Franţa capitulează. Începe „bătălia Angliei”. Winston Churchill este numit premier.
  • România este înconjurată de vecini argesivi. Ungaria, Bulgaria şi Uniunea Sovietică vor bucăţi din ţara noastră. Carol intra în al 10-lea şi ultimul an de domnie. Aduce în guvern miniştri pro germani şi se împacă cu legionarii, conduşi acum de Horia Sima. Totul pentru a câştiga bunăvoinţa Germaniei. Pe 26 iunie, ruşii cer României să cedeze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Molotov desenează noua graniţa pe harta cu un creion roşu şi transmite la Bucureşti un ultimatum de 24 de ore. „Este un lucru aşa de oribil încât nici o minte românească nu poate să-l conceapă... părerea mea este că trebuie să rezistăm, dacă vom fi atacaţi, ne vom apăra.” – aşa scria Carol al II-lea în jurnal. Armata îl avertizează însă pe rege că nu vom rezista unui conflict cu ruşii, iar Germania şi Italia ne cer și ele să renunţăm la teritorii. România este izolată acum pe plan extern. La 12 noaptea se reuneşte consiliul de Coroană şi decide cedarea teritoriilor fără luptă. Pierdem 3,8 milioane de locuitori şi 50.000 km pătraţi.
  • A doua zi întreaga națiune ține un minut de reculegere. Dezastrul este însă abia la început. Germania ne forțează să renunțăm atât la Transilvania de Nord, cât şi la Cadrilater, iar în caz contrar, Hitler îl amenință pe Carol cu „distrugerea României”. În consecinţă, România, pe 30 august 1940, la Palatul Belvedere, semnează dictatul de la Viena. Ministrul Manoilescu leşină în momentul în care i se prezintă harta mutilată a ţării noastre. Pierdem Transilvania de nord vest, adică 43.500 de kilometri pătraţi şi 2,6 milioane de locuitori. Câteva zile mai târziu cedam Bulgariei, tot fără luptă , Cadrilaterul. În mai puţin de 3 luni, țara pierde o treime din suprafaţă şi populaţie.
  • Poporul se întoarce împotriva regelui Carol, iar legionarii protestează violent. Ion Antonescu, numit între timp premier, profită de moment şi îi cere lui Carol să abdice, avertizându-l că nu-i mai poate garanta siguranța.
  • Pe 6 septembrie Carol cedează tronul regelui Mihai. Acesta avea 19 ani. A doua zi, Carol pleacă în exil însoțit de amanta sa Elena Lupescu. Antonescu îi scrie în schimb Reginei Mamă să se întoarcă în țară, pentru a-i fi alături fiului. „Mama s-a întors, după ce a plecat tatăl meu. Iar pentru asta îi sunt recunoscător lui Antonescu pentru că nu ştiu ce aş fi făcut fără ea, cum aş fi rezistat”, declara într-un interviu regele Mihai. În primele zile de domnie, Mihai călătorește în Germania pentru a se întâlni cu Hitler. „Am luat prânzul cu Hitler, nu a fost deloc plăcut. Mi-a spus că îmi garantează că SUA nu vor intra în război.”, a declarat regele Mihai.
  • Dezastrul lovește din nou pe 10 noiembrie. Cutremur în Vrancea de magnitudine 7,4. 1000 de morţi, 4000 de răniţi şi 65.000 de locuinţe distruse. În Bucureşti se prăbuşeşte blocul Carlton.
  • În aceeaşi lună, Nicolae Iorga este asasinat cu brutalitate de un comando legionar.
  • Antonescu suspendă Constituția şi instaurează regimul legionar. Pe 23 noiembrie 1940 Antonescu aderă la Axa Roma Berlin. La sfârşitul anului, zeci de mii de trupe germane defilează în România.
  • Germania nazistă invadează Uniunea Sovietică, o campanie la care participă şi ostaşii români.
  • România este în pragul anarhiei. Legionarii vor toată puterea şi demiterea lui Ion Antonescu. Generalul simte pericolul, se întâlnește cu Hitler. Primeşte acceptul Fuhrerului pentru extirparea Gărzii de Fier. Astfel începe rebeliunea legionară. În ianuarie 1941, Horia Sima şi Ion Antonescu îşi dispută Supremația şi asupra țării se abat 3 zile de ucideri în lanț. Legionarii atacă, torturează şi ucid sute de evrei. În pădurea Jilava, zeci de evrei răpiţi sunt împuşcaţi în cap. Antonescu restabileşte ordinea şi transformă România în dictatură militară.
  • În vară, Hitler declanșează Operatiunea Barbarossa – adică invazia Uniunii Sovietice. Armata română, sub comanda lui Antonescu, primește ordinul pe 22 iunie. În mai puţin de o lună, armata română ajunge la Nistru. Basarabia şi Bucovina de Nord sunt recuperate. În toamnă, armata trece Nistrul şi asediază Odessa. Este cea mai importantă victorie a armatei române în al doilea război mondial. Preţul: 70.000 de morţi şi răniţi. În ţară, oamenii ies pe străzi pentru a sărbători Victoria. Regele Mihai îi conferă lui Ion Antonescu titlul de mareşal.
  • 1941 este şi anul celor mai mari atrocităţi comise de regimul Antnonescu. Mareşalul ordonă deportarea tuturor evreilor din Basarbia şi Bucovina. Are loc Pogromul de la Iaşi. Armata, jandarmeria, dar şi civilii jefuiesc, torturează şi ucid evrei. Supraviețuitorii sunt îndesați cu forţa în două trenuri folosite pentru transportul carbidului – sunt trenurile morţii. „Din cauza căldurii de vară şi a lipsei de aer, oamenii au înnebunit mai întâi şi apoi au pierit”, mărturiseşte un supravițuitor.
  • La Odessa, comandamentul trupelor române moare într-o explozie. Fusese minat de armata rusă în timpul retragerii. Mareşalul Antonescu se răzbună în schimb pe evrei şi ordonă armatei să-i omoare. Sunt spânzuraţi de balcoane sau stâlpi de electricitate. Alți zeci de mii de evrei sunt înghesuiți în 9 barăci. Armata deschide focul asupra clădirilor, apoi le udă cu benzină şi le dă foc. „În încercarea de a scăpa de agonia focului unii s-au aruncat de la geamuri şi le-au cerut, prin semne, soldaţilor, să-i împuşte arătând către capete şi inimi”, este mărturia unui soldat român. Între 270.000 - 300.000 mor în Holocaust din cauza colaborării României cu Germania Nazistă.
  • La Auschwitz începe gazarea evreilor cu gazul Zyklon B.
  • Pe frontul de vest marina britanică scufundă cuirasatul Bismarck.
  • În decembrie japonezii atacă Pearl Harbour. Drept urmare America intră în război, decizie care va schimba soarta lumii.
  • În 1942 trecuseră sub administrare românească teritoriul actual al Republicii Moldova, dar și cel dintre Nistru și Bug, care aparține în prezent Ucrainei.
  • Antonescu este hotărât să meargă până la capăt cu Hitler și trimite armata română și mai adânc în interiorul Uniunii Sovietice. Luptăm alături de Germania pentru cucerirea Sevastopolului. În toamnă, ajungem la aliniamentul râului Volga, adică la nordul orașului Stalingrad. Aici are loc cea mai sângeroasă luptă a celui de-al Doilea Război Mondial. Nici noi și nici nemții nu suntem pregătiți să facem față iernii rusești. În decembrie, armata germană este încercuită la Stalingrad de trupele sovietice. Armata română este prost echipată. Avem puține tancuri și avioane, iar pe câmpul de luptă transportăm multe echipamente militare cu căruța. La sfârșitul lui 1942, trupele române sunt decimate: peste 300.000 de soldați morți, răniți sau dispăruți. Hitler a făcut o greșeală care se va dovedi fatală. Duce un război pe două fronturi, atât în vest, cât și în est.
  • În țară, Regimul Antonescu deportează 25.000 de romi în Transnistria. În schimb, spre sfârșitul anului, mareșalul își schimbă politica în privința evreilor. Antonescu își dă seama că soarta războiului se întoarce. Amână deportările evreilor din Transilvania de Sud și vechiul regat în Polonia. În consecință, 292.000 de evrei români au supraviețuit războiului.
  • În Germania, Hitler începe aplicarea „Soluției Finale”, Holocaustul : exterminarea în masă a evreilor.
  • Statele Unite încep programul „Manhattan” pentru obținerea bombei atomice. Nemții testează cu succes și încep să producă racheta V2. Tehnologia a stat la bazele programelor spațiale americane și sovietice.
  • Armata germană şi cea română sunt înfrânte de trupele sovietice la Stalingrad. Prizonierii, inclusiv soldații români, sunt trimiși în lagărele din Siberia. Este anul în care România este bombardată pentru prima oară de aliați. Avioanele americane lansează bombe peste rafinăriile de la Ploiești.
  • În februarie, trupele germane se predau la Stalingrad. Cea mai sângeroasă luptă a războiului se încheie cu victoria Uniunii Sovietice. Armata Română este spulberată în Rusia. Prizonierii sunt trimiși în lagărele din Siberia.
  • Uniunea Sovietică începe ofensiva. La Kursk începe cea mai mare luptă cu tancuri din istoria militară a omenirii. Din nou câștigă Uniunea Sovietică. Ion Antonescu rămâne de partea lui Hitler.
  • În primăvara lui 1944, Armata Roșie era deja la granițele României, iar americanii reiau bombardamentele deasupra țării noastre. La 4 aprilie 1944, Bucureștiul este bombardat pentru prima dată de avioane americane.5.000 de oameni sunt răniți sau omorâți în aceste raiduri. Aliații țintesc în special industria petrolieră şi transporturile.
  • Au loc raiduri şi în Giurgiu, Craiova, Arad, Câmpina şi Timișoara. În Brașov, aliații au bombardat depoul, fabrica de armament şi uzinele IAR.În vestul Europei începe o bătălie memorabilă. Debarcarea din Normandia, sau D-Day. Este cea mai mare operațiune amfibie din istorie.
  • În iulie, colonelul german Claus von Stauffenberg încearcă să îl asasineze pe Hitler. Plasează un diplomat cu explozibil sub biroul Führerului. Hitler scapă ca prin urechile acului.
  • La granița de est a României, Armata Roșie intrase deja în Moldova. Regele vrea ca România să treacă de partea aliaților pentru a evita un război cu Rusia.
  • Pe 23 august 1944 Regele Mihai încearcă pentru ultima dată să îl convingă pe Antonescu să renunțe la alianța cu Hitler. Mareșalul refuză şi, în consecință, este arestat. La scurt timp regele anunță la radio că alianța cu Hitler a încetat şi România trece de partea aliaților.Decizia Regelui de a schimba taberele scurtează cel de-al Doilea Război Mondial cu 200 de zile. Hitler este furios şi ordonă aviației să-l ucidă pe Rege şi să bombardeze Bucureștiul.Sunt bombardate şi clădirile de pe Calea Victoriei, inclusiv Ateneul Român.
  • Pe 31 august, trupele Sovietice defilează prin București.În toamnă, România încheie armistițiul cu Uniunea Sovietică. Vom plăti Uniunii Sovietice şi despăgubiri de război.Cu ajutorul trupelor sovietice, redobândim Transilvania, iar România capătă forma sa actuală.
  • Comuniștii intră în noul guvern. Iar Gheorghe Ghiorghiu Dej începe să dobândească susținere populară.
  • Soarta României este din nou decisă de marile puteri. În octombrie, Churchill şi Stalin își împart sferele de influență după război. În documentul scris de mână, Churchill le propune rușilor să aibă o influență de 90% în România şi de 80% în Bulgaria şi Ungaria. În schimb, britanicii vor avea o influență de 90% asupra Greciei.
  • La începutul lui 1945, Germania este înconjurată. Franța, Belgia şi Olanda sunt eliberate. La Est, Armata Roșie, ajutată de cea Română, eliberează Ungaria şi Cehoslovacia. Trupele române contribuie la eliberarea Budapestei şi ajung până la 80 de kilometri de Praga.
  • Churchill, Stalin şi Roosevelt se întâlnesc la Yalta şi decid viitorul continentului. Stabilesc ca țările europene să fie conduse de guverne democratic alese în urma voinței cetățenilor.
  • Gheorghe Gheorghiu Dej şi Ana Pauker sunt ajutați de Moscova să acapareze puterea. Adversarii lor politici, printre care Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu sunt etichetați drept dușmani ai poporului. Stalin îl trimite la București pe Andrei Vâşinski, procurorul care a instrumentat procesele politice de la Moscova în timpul marii epurări. Vâşinski îl forțează pe rege să-l numească prim ministru pe pro sovieticul Petru Groza.
  • Guvernul român este condus pentru prima dată de comuniști, care se autointitulează „forța democratică.” Guvernul Groza începe epurarea administrației şi a intelectualilor. Şi face o nouă reforma agrară. Confiscă marile proprietăți agricole, le împarte în fâșii mici şi le da țăranilor.
  • Regele intra în grevă regală pentru a bloca deciziile guvernului impus de sovietici.
  • În aprilie 1945, Armata Roșie asediază Berlinul. Adolf Hitler, adăpostit într-un buncăr, realizează că totul este pierdut. Pe 29 aprilie Hitler se căsătorește cu concubina sa Eva Braun. Cei doi se sinucid a doua zi.
  • Luptele continuă în cealaltă parte a lumii. Japonia refuză să capituleze. În consecință, pe 6 şi 9 august americanii lansează două bombe atomice asupra orașelor Hiroshima şi Nagasaki. Este prima şi singură dată când arsenalul atomic este utilizat în război. Peste 200.000 de oameni pier. Japonia capitulează. Al Doilea Război Mondial ia sfârșit.
  • În 1946 economia este în plin proces de sovietizare. Funcționează deja primele Sovromuri: Sovromtransport, Sovrombanc şi TARS, precursolul Tarom şi Sovrompetrol. Jumătate din acțiunile sovromurilor sunt deținute de sovietici, care controlează astfel cele mai importante domenii ale economiei. O mare parte din producțiile companiilor mixte se duce tot către Uniunea Sovietică în contul datoriei de război.
  • În vara lui 1946, o secetă groaznică lovește România. Este urmată de foamete.
  • Mareșalul Antonescu este adus în fața tribunalului poporului. Are loc „Procesul Marii Trădări Naționale”. Antonescu şi colaboratorii săi sunt găsiți vinovați pentru crime de război şi condamnați la moarte. Mareșalul este ucis prin împușcare la Jilava de un pluton de execuție.
  • În Germania, Tribunalul International de la Nuernberg îi judecă şi condamna pe liderii naziști vinovați pentru Holocaust.
  • În a doua jumătate a anului, în România se organizează alegeri. Cu câteva luni înainte, guvernul a dublat pensiile şi salariile bugetarilor şi ale militarilor.
  • Primesc drept de vot cetățenii peste 21 de ani. Înainte votau doar „știutorii de carte”. Comuniștii conduc o alianță numită Blocul Partidelor Democratice şi au la dispoziție un vast aparat de propagandă. Se înființează în guvern Ministerul Informațiilor cu misiunea „de a dirija, organiza şi controla toate acțiunile de informare din presă, radio şi film”. În campania lor, comuniștii promit un nivel de trai mai bun, dezvoltarea industriei, introducerea impozitului progresiv şi urmăresc preluarea controlului asupra Băncii Naționale. Liberalii lui Dinu Brătianu şi țărăniștii lui Iuliu Maniu reprezintă opoziția.
  • Rezultatele oficiale ale scrutinului sunt anunțate cu o întârziere de 48 de ore. Timp în care comuniștii fraudează alegerile. Ana Pauker ar fi primit acordul de la Moscova să falsifice rezultatele astfel încât comuniștii să iasă câștigători, şi nu țărăniștii.
  • George Enescu părăsește definitiv România.
  • Churchill vorbește pentru prima dată despre Cortina de Fier aruncată de Uniunea Sovietică peste estul Europei. Începe Războiul Rece.
  • Comuniștii își consolidează controlul asupra țării. Guvernul scumpește hârtia de ziar cu scopul de a elimina presa critică. Între timp, Scânteia, condusă de Silviu Brucan, publică ode staliniste şi îi atacă neîncetat pe liberali şi țărăniști.
  • Statul raționalizează petrolul şi curentul electric. Este interzisă utilizarea radiatoarelor electrice şi oamenii n-au voie să aprindă mai mult de un bec în fiecare cameră.
  • În Capitală şi marile orașe se pot muta doar cei care primesc acordul guvernului. Se introduc cartelele de carne. Rația este de 250 de grame pe săptămână.
  • În Scânteia apare un articol în care este lăudat statul la coadă. „Cozile, oricare ar fi cauzele lor, sunt o dovadă de disciplină şi conștiința cetățeneasca.”
  • Prețurile explodează, iar comuniștii fac reforma monetară. Peste noapte, economiile oamenilor nu mai valorează nimic. 20.000 de lei vechi sunt schimbați pe un leu nou. Aurul, valuta şi bijuteriile trebuie predate la BNR. Altfel spus, se confiscă averile.
  • Propaganda pictează totul în alte culori. Propaganda dă vina pentru scumpirile uriașe pe liberali şi țărăniști. Comuniștii îi arestează pe Iuliu Maniu şi Ion Mihalache şi îi condamnă la închisoare pe viață. În schimb, Molotov şi Stalin sunt numiți cetățeni de onoare ai României.
  • România semnează tratatul de pace de la Paris. Este considerată țară învinsă.
  • Statele Unite propun Europei Planul Marshall pentru refacere economică. România este invitată să ia parte, însă refuză şi merge pe modelul economic sovietic.
  • Este înființat clubul de fotbal Steaua București.
  • La sfârșitul anului, Regele Mihai pleacă la Londra şi participa la nunta prințesei Elisabeta. Acolo o cunoaște şi se îndrăgostește de viitoarea sa soție Ana de Bourbon Parma. La întoarcerea în țară, Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu Dej îi cer să abdice. Regele abdică. Mihai I şi mama să se urcă în Trenul Regal la Sinaia şi vor părăsi țara pentru o lungă perioadă de timp. Se duc în exil în Elveția.
  • În aceeași zi este convocat Parlamentul. Comuniștii nu fac prezența pentru că nu aveau cvorum. Şi adoptă legea 363. Este înființată Republica Populară Romană.
  • Pe plan extern, în America, se înființează CIA. Iar ONU stabilește împărțirea Palestinei în două state: unul israelit şi altul arab.
  • Pe plan științific cercetătorii de la Stanford izolează virusul poliomielitei, iar fizicienii americani fac primul tranzistor.
  • Familia Regală părăsește România.
  • Comuniștii confiscă proprietățile casei regale, iar pe plan economic începe marea naționalizare a fabricilor. Este şi anul în care comuniștii dau drumul „experimentului Pitești” unde încercau să „reeduce” oameni prin tortură.
  • Pe 4 ianuarie 1948, Regele Mihai şi Regina Mamă Elena părăsesc România. Guvernul comunist îi retrage cetățenia Regelui, iar bunurile şi proprietățile Casei Regale sunt confiscate de stat.
  • Se deschid primele șantiere de muncă „Patriotica” şi se înființează stațiunile de mașini tractoare – SMT-urile.
  • În capitală este inaugurată Fabrica de Confecții București – APACA.
  • Se înființează echipa de fotbal Dinamo. Are loc şi inaugurarea stadionului Republicii prevăzut cu 40.000 de locuri, cel mai modern la acea vreme.
  • Pe plan politic se înființează Partidul Muncitoresc Roman. Este rezultatul fuziuni Partidului Comunist cu Partidul Social Democrat. Gheorghe Gheorghiu-Dej este ales secretar general. Partidul are acum peste 1 milion de membri.
  • Continuă epurările. Este arestat şi condamnat la muncă silnică pe viață Lucrețiu Pătrășcanu.
  • Marea Adunarea Națională trece biserica sub controlul statului. Biserica greco-catolică este scoasă în afara legii, îi sunt confiscate proprietățile, iar episcopii care se opun sunt arestați.
  • La închisoarea Pitești începe „procesul de reeducare a deținuților politici” adică „Experimentul Pitești”. Comuniștii au transformat penitenciarul într-un loc al terorii absolute unde au încercat să creeze omul nou, folosind educarea prin tortură. Politicieni, studenți, legionari, în general cei care se opuneau regimului erau trimiși în penitenciar şi supuși unor torturi groaznice.
  • Pe plan economic, comuniștii încep naționalizarea. Industria, minele, băncile, asigurările, transporturile, cinematografele, chiar şi cabinetele medicale trec în proprietatea statului.
  • În 1948 se înființează Direcția Generală a Securității Poporului – Securitatea. Serviciul secret este conceput după modelul şi sub supravegherea NKVD-ului, precursorul KGB-ului.
  • Rușii încep Blocada Berlinului. Întrerup comunicațiile pe uscat şi apă cu partea occidentală a orașului. Este prima mare criză internațională a Războiului Rece.
  • ONU adopta Declarația Universală a Drepturilor Omului.
  • George Orwell publică romanul „1984”, faimosul roman care previziona că în viitor omenirea va fi controlată
  • Comuniștii își întăresc controlul asupra societății. Sunt înființate miliția şi trupele speciale ale securității. Este introdusă pedeapsa cu moartea pentru trădare şi sabotaj economic. Numeroși luptători anticomuniști sunt vânați de securitate , încarcerați sau executați.
  • Patriarhul Iustinian Marin este numit membru PCR.
  • În școli este interzisă religia, în schimb limba rusă devină obligatorie, începând cu clasa a 4-a.
  • În agricultură începe colectivizarea şi sunt inaugurate primele CAP-uri. În mai multe zone din țară sunt înăbușite proteste ale țăranilor nemulțumiți. Comuniștii confiscă averile şi casele industriașilor, moșierilor, bancherilor şi comercianților.
  • Biroul Politic dă undă verde proiectului Canalului Dunăre-Marea Neagră. La canal vor munci în condiții inumane zeci de mii de deținuți politici. Pe plan extern, la Washington, 12 țări printre care şi Statele Unite semnează Tratatul Nord Atlantic. Ia ființă NATO.
  • În Europa sunt proclamate Republica Federală Germană şi Republica Democrata Germania. Țară este împărțită între democrație şi comunism. Iar Războiul Rece intra într-o nouă fază după ce Uniunea Sovietică testează în Kazahstan prima sa bombă nucleară.
  • La Paris, Emil Cioran publică Tratat de Descompunere , iar Mircea Eliade, „Istoria Religiilor”.
  • În Marea Britanie este publicat romanul „1984” de George Orwell în care autorul descrie un viitor în care omenirea va fi controlată prin propagandă şi supravegheată de stat.
  • Se nasc Principesa Margareta, actualul custode al Coroanei regale, Corneliu Vădim Tudor şi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.
  • Este anul în care represiunea regimului atinge cote maxime. Sunt înființate coloniile de muncă silnică, iar elita din perioada interbelică este încarcerată la Sighet în condiții groaznice.
  • România este reorganizată administrativ după modelul sovietic. Guvernul desființează județele şi înființează în schimb raioanele. În centrul țării apare Raionul Stalin. Iar orașul Brașov se va numi orașul Stalin pentru următorii 10 ani.
  • Represiunea regimului comunist atinge cote maxime. Pentru „mutrele” care nu conveneau statului este emis decretul 6. Se înființează coloniile de muncă pentru „reeducarea elementelor dușmănoase țării”. Zeci de mii de oameni vor fi „internați” şi trimiși la muncă silnică. 8 din 10 muncitori de la construcția Canalului Dunăre-Marea Neagră nu erau acolo de bună voie, ci aduși la muncă silnică. Erau bătuți şi privați de odihnă, apă, mâncare şi medicamente.
  • La Sighet, Dinu Brătianu, președintele PNL, moare încarcerat. Este închisă elita politică a perioadei interbelice. Lichidarea deținuților se face prin frig, izolare şi foame.
  • Pe plan social, în 1950, durata medie de viață este de 63 de ani, România avea 10 medici la fiecare 10.000 de locuitori şi doar 20 din 1000 de români au abonament la radio.
  • Partidul aproba primul cincinal pentru perioada 1951-1956. Se introduc şi primele cărți de muncă, iar muncitorii n-au voie să părăsească șantierele fără aprobarea șefilor.
  • În celălalt capăt al lumii începe războiul din Coreea. Trupele Nord-Coreene trec paralela 38 şi ajung până la Seul. Conflictul este în același timp un război mascat intre Uniunea Sovietică , care înarma Nordul, şi Statele Unite care apărau Sudul.
  • În sport, la Silverstone are loc prima cursă de Formula 1. Iar la Hollywood Walt Disney lansează desenul animat „Cenușăreasa”.
  • În economia de comandă toți muncitorii trebuie să atingă cotele stabilite de partid.
  • Prioritatea numărul unu a guvernului comunist este electrificarea țării. Din 1938 până în 1960 producția de curent electric a crescut de 7 ori. În anii 50, comuniștii investesc masiv în hidrocentrale şi extinderea rețelei electrice. Răsar șantiere în văile sălbatice ale munților. Încep lucrările pregătitoare pentru construirea barajelor, a centralelor hidroelectrice.
  • La București Gheorghe Gheorghiu Dej împlinește 50 de ani şi își serbează ziua de naștere, împreună cu membri de partid şi pioneri.
  • Autoritățile inaugurează ”Parcul de cultură şi odihnă Stalin”, fostul Parcul Național, fostul Parc Carol al II-lea, viitorul parc Herăstrău, ulterior redenumit Regele Mihai I. În locul statuii lui Stalin, astăzi se afla statuia generalului Charles de Gaulles.
  • Au loc cele mai mari deportări ale regimului comunist. Se întâmplă în noaptea de Rusalii. 44.000 de locuitori ai zonei de frontiera cu Iugoslavia sunt duși cu forța în mijlocul câmpiei Bărăganului pentru simplul motiv că locuiau prea aproape de graniță, iar Tito devenise dușman al României după ce i se opusese lui Stalin. Familii întregi, cu copii şi bătrâni, sunt urcate în trenuri cu ce pot să ia şi abandonate în mijlocul Bărăganului.
  • În Europa, 6 țări semnează tratatul pentru Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oțelului. Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda pun bazele unei uniuni economice care va duce la formarea Uniunii Europene.
  • La Londra are loc primul concurs Miss World. Îl câștigă Miss Suedia.
  • România se află în proces de colectivizare. Statul le dictează țăranilor ce și cum să cultive și la ce prețuri să vândă.
  • Se adoptă a doua constituție comunistă. În legea fundamentală a țării scrie că România își datorează existența Uniunii Sovietice și că Partidul Muncitoresc Român este forța conducătoare a statului.
  • Are loc o aprigă luptă pentru putere în interiorul partidului comunist. Până atunci puterea era deținută de cvartetul Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Dej controla partidul, Pauker şi Georgescu stăpâneau ministerul de Interne, adică Securitatea. Iar Vasile Luca, Finanțele. Dej îi înlătură, cu acceptul lui Stalin, pe Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Începe în schimb ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu, care este avansat în Comitetul Central al PMR. În același an Dej devine prim-ministru.
  • Încep lucrările la Casa Scânteii.
  • În sport, România obține prima sa medalie olimpică de aur: Iosif Sârbu, la Helsinki, primul loc la tir.
  • Pe plan extern, America bombardează Coreea de Nord.
  • În Marea Britanie moare Regele George al VI-lea. Pe tronul Regatului Unit este încoronata Regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh britanic. Tot în Marea Britanie are loc primul zbor al unui avion de pasageri cu reacție.
  • Pe 1 Martie 1953 Joseph Stalin suferă un atac cerebral. Liderul sovietic paralizează şi moare 5 zile mai târziu. Conducerea partidului şi a Uniunii Sovietice este preluată în același an de Nikita Hrușciov.
  • Cortina de Fier rămâne în vigoare. NATO ajunge la granițele acesteia după ce Grecia şi Turcia intră în alianță. România, aflată sub influența sovietică, protestează considerându-se amenințată de proximitatea noilor baze NATO.
  • În cealaltă parte a lumii se încheie armistițiul dintre Coreea de Nord și cea de Sud. În consecință, nordul rămâne comunist, iar sudul capitalist.
  • În România, oamenii ies pe stradă şi îl jelesc pe Stalin. În partid continuă lupta internă pentru putere. Comuniștii o arestează pe Ana Pauker, dar o eliberează la scurt timp după moartea lui Stalin. Se spune că Pauker a început să plângă la aflarea veștii despre moartea liderului sovietic. Este anul în care se fac primii pași timizi către destalinizarea României.
  • Pentru prima dată, Dej critică cultul personalității şi cere ca resursele statului să fie direcționate către producerea bunurilor de larg consum destinate populației. După o vizită la Moscova, Dej oprește şi lucrările la Canalul Dunăre - Marea Neagră, unde au fost forțați să muncească în condiții groaznice zeci de mii de oameni .
  • Carol al II-lea moare în exil în Portugalia. Fiul său, Regele Mihai nu participa la înmormântare.
  • Gheorghe Brătianu, președintele PNL şi Iuliu Maniu, președintele Partidului Țărănesc pier în penitenciarul de la Sighet.
  • Apare primul număr al revistei Playboy, în care pozează nud Marilyn Monroe. Este şi anul în care viitorul președinte John F. Kennedy se căsătorește cu Jacqueline Kennedy.
  • La începutul lui 1954, România este lovită de marele viscol. Meteorologii măsoară cel mai gros strat de zăpadă din istoria țării. În București stratul de zăpadă depășea câțiva metri, iar vântul sufla cu peste 100 de kilometri pe oră.
  • Regimul Dej încearcă să se dezică de ororile pe care le-a comis în penitenciare şi în coloniile de muncă. Are loc un proces în urma căruia vina pentru „experimentului Pitești” este pusă în totalitate pe seama legionarilor. Eugen Țurcanu , un deținut pe care comandanții penitenciarului reușiseră să-l transforme în torționar, este găsit principalul vinovat şi împușcat la Jilava.
  • Comuniștii desființează coloniile de muncă silnică. Pentru foamete, frig, violențe şi morți sunt găsiți vinovați câțiva ofițeri şi subofițeri. Aceștia sunt eliberați din închisoare un an mai târziu şi reîncadrați în Ministerul de Interne. În schimb, procurorul care s-a ocupat de caz este retrogradat.
  • Pe plan economic, România şi Uniunea Sovietică semnează un acord în urma căruia rușii cedează României partea lor de acțiuni în Sovromuri. Începe desovietizarea economiei.
  • La Giurgiu, este inaugurat primul pod peste Dunăre: Giurgiu-Ruse. Construcția a durat 4 ani. Podul are o importantă strategică şi apare şi în dosarele CIA ale vremii.
  • Comuniștii îl execută pe fostul lor coleg Lucrețiu Pătrășcanu. Lui Dej îi este teamă că Pătrășcanu ar fi putut să-i ia locul. În urma unui proces înscenat care a durat 6 ani, Pătrășcanu este împușcat.
  • Muncitorii de la barajul Bicaz raportează mândri conducerii partidului că „au străpuns înainte de termen”. Este inaugurată Termocentrala de la Paroșeni.
  • La Reșița, muncitorii sărbătoresc cea de-a „1000 locomotivă”. Este inaugurată și termocentrala de la Sângiorgiul de Pădure.
  • La Iași intră în funcțiune Fabrica de Antibiotice.
  • Pe poarta uzinelor din București iese primul autobuz fabricat în România. Autobuzul „Mao TzeDung”, denumit așa în cinstea liderului comunist Chinez.
  • Ceaușescu ține primul sau discurs politic major la congresul al II-lea al PMR. Vorbește despre „alianța de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică” și „doctrina glorioasă și invincibilă a lui Marx, Engels, Lenin și Stalin.”
  • Liderul sovietic Nichita Hrușciov vizitează Bucureștiul. În același an Gheorghiu Dej efectuează o vizită de lucru în Coreea de Nord.
  • România este admisă în Organizația Națiunilor Unite și în UNESCO.
  • Pe plan extern se semnează Pactul de la Varșovia. România, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Germania de Est și Ungaria formează un pact de apărare colectivă ca răspuns la extinderea NATO.
  • Pe plan cultural este înființată Biblioteca Centrală de Stat, viitoarea Biblioteca Națională a României, iar primul volum al romanului Moromeții intră în tipografii.
  • România îl pierde pe George Enescu. Compozitorul moare la Paris.
  • Are loc revoluția anticomunistă din Ungaria. Zeci de mii de oameni protestează pe străzi, ard portretele lui Stalin și steagurile sovietice, un lucru de neconceput până acum. Armata roșie intervine Ungaria pentru a înăbuși revolta. Momentul este considerat începutul sfârșitului pentru Cortina de Fier.
  • Tensiunea în universități este însă mult mai mare. Regimul Dej simte pericolul și încearcă să cumpere studenții. Le promite burse, investiții în campusuri și bilete preferențiale la spectacole. În zadar. Inspirați de ce se întâmplă peste graniță, studenții încep să vorbească deschis despre falsitatea liderilor comuniștii, cenzura în presă și subordonarea țării față de Uniunea Sovietică. La Timișoara, mii de tineri strigă „Afară cu rușii din țară!” și „Vrem libertate!”.
  • Se cere eliminarea limbii ruse și a marxismului din programa școlară. Armata încercuiește campusul și reține sute de tineri. Informatorii din rândul studenților toarnă totul la Securitate, iar liderii protestelor sunt ridicați unul câte unul de miliție. Regimul reușește cu greu să oprească protestele.
  • Nicolae Ceaușescu cere ca de acum înainte orice student critic regimului să fie exmatriculat.
  • În Uniunea Sovietică, Nichita Hrușciov denunță cultul personalității lui Stalin, iar Dej face și el același lucru la București.
  • Comuniștii, de teamă unei revoluții, eliberează o parte din deținuți și le permit deportaților să se întoarcă la casele lor și să-și redobândească pământurile. Apoi renunță la sistemul de cote și măresc salariile.
  • Începe cel de al doilea cincinal, care intră și în vizorul CIA-ului. În arhivele serviciului secret există un raport de peste 130 de pagini despre economia României. Sunt menționate rutele aeriene și orarul curselor, rețeaua de cale ferată, ce și cât produc principalele fabrici. Tot în raport găsim schițe cu locomotivele și vagoanele utilizate în România. Apare inclusiv inaugurarea podului peste Prut, dar și informații despre primul autobuz românesc.
  • La Melbourne începe olimpiada de vară.
  • Pe plan cultural, URSS ne restituie o mică parte din tezaur, printre care și „Cloșca cu puii de aur”. Restul aurului se află și acum la Moscova.
  • Are loc un incident aviatic care ar fi putut schimba soarta României. O aeronavă care îi are la bord pe premierul Chivu Stoica şi pe Nicolae Ceaușescu ratează aterizarea pe aeroportul din Moscova şi se prăbușește în pădurea de lângă. La scurt timp, aeronava ia foc. Grigore Preoteasa, șeful propagandei, moare în accident. Nicolae Ceaușescu şi Chivu Stoica sunt răniți ușor. Gheorghe Gheorghiu Dej trebuia să fie şi el în avion, însă şi-a anulat plecarea în ultima clipă din cauza unei răceli.
  • Au loc alegeri parlamentare. În România funcționează un singur partid - cel al comuniștilor, care la scrutin se prezentă drept Blocul Partidelor Democrate şi care obține rezultate spre 100% de fiecare dată.
  • Regimul reia în forță colectivizarea. Dobrogea este prima regiune colectivizată 100%. În Vrancea, la Vadu Roșca, țăranii se opun. Ceaușescu se duce personal la fața locului şi ordonă armatei să deschidă focul. 9 țărani sunt uciși de gloanțe. Ulterior, comuniștii modifică un articol din codul penal care pedepsește „uneltirea contra ordinii sociale”. Uneltirea trece de la delict la infracțiune. În consecință, pedepsele cresc la 25 de ani de muncă silnică pentru simplul fapt că nu este de acord cu regimul. Iar țăranii prinși că „fură” din propria lor recoltă, de fapt sunt închiși şi li se confiscă averea.
  • Regimul Dej dă un decret prin care este legiferat şi permis avortul. România are o populație de 17,8 milioane de locuitori.
  • La Uzina Mecanică din Câmpulung iese de pe linia de producție primul Aro.
  • Pe plan extern este semnat Tratatul de la Roma prin care se pun bazele Comunității Economice Europene.
  • URSS lansează Sputnik 1, primul satelit artificial din lume. În același an, Uniunea Sovietică lansează în spațiu şi prima ființă, cățelușa Laika.
  • România îl pierde pe Constantin Brâncuși. Sculptorul moare la Paris. Atelierul şi sutele de sculpturi rămân în posesia statului francez. Brâncuși a vrut să le doneze României, numai că gestul i-a fost refuzat de Academia Română condusă la acea vreme de Mihail Sadoveanu pentru motivul că arta să nu era considerată socialistă.
  • Are loc retragerea trupelor sovietice din România, rămase aici după cel de al doilea război mondial. Timp de 2 luni, trenurile duc peste 25 de mii de soldați ruși peste graniță. Rușii erau conduși la gară cu fanfară şi flori.
  • Se cultivă masiv teroarea şi turnătoria. Oamenii sunt ațâțați unii împotriva altora. Se fac arestări în baza Decretului nr. 89, care prevedea că „persoanele care prin faptele lor primejduiesc sau încearcă să primejduiască ordinea în stat vor fi internate în locuri de muncă”. Mii de români sunt arestați şi ajung în șantierele în care se ridică statul socialist. Nemulțumit de ritmul colectivizării, Dej ordonă ascuțirea luptei împotriva țărănimii care refuză să-şi dea de bună voie pământul.
  • Moare Petru Groza, președintele Marii Adunări Naționale. În locul său este ales Ion Gheorghe Maurer, cel care câțiva ani mai târziu îl va propune la șefia partidului pe Nicolae Ceaușescu.
  • La București, se organizează prima ediție a festivalului George Enescu. Festivalul a fost creat de guvernul comunist din dorința de a demonstra Occidentului superioritatea orânduirii socialiste. Sunt invitați mari personalități ale muzicii clasice.
  • Peste ocean, președintele american Dwight Eisenhower a semnat actul care a dus la crearea NASA. Rușii nu se lasă mai prejos şi lansează satelitul Sputnik 3. În Anglia, Regina Elisabeta a II-a acordă fiului și moștenitorului ei, Prințul Charles, titlul de Prinț de Wales, iar în Franța, generalul Charles de Gaulle este ales președinte cu majoritate covârșitoare, 78,5% din voturi.
  • Statul comunist începe confiscarea și naționalizarea imobilelor care au aparținut foștilor industriași, bancheri, comercianți sau mari proprietari de terenuri.
  • Continua colectivizarea în ritm alert. La sfârșitul anului, 67% din terenul arabil aparținea cooperativelor. O buna parte din producție pleacă în Uniunea Sovietica în baza datoriilor pe care românii erau obligați să le plătească rușilor.
  • Se organizează mai multe procese în care sunt condamnați pe bandă scriitori, foști politicieni și români care au opus rezistența regimului comunist. Printre ei se număra și Constantin Noica, condamnat pentru ca „a organizat ședințe în cadrul cărora a atras oameni de cultură pentru a purta discuții dușmănoase și s-au pregătit în vederea răsturnării prin violență a regimului democratic din Republica Populara Română.” Noica este condamnat la 25 de ani de munca silnica.
  • În luna octombrie, comuniștii alungă din mănăstiri mii de călugări. Decretul 410 al Marii Adunări Naționale prevede că pot fi admiși în monahism bărbați la vârsta de 55 ani și femei la 50 de ani „dacă renunță la salariu sau la pensia de la stat, dacă nu sunt căsătoriți și dacă nu au obligații pe baza Codului familiei”. Călugării care nu erau ajunși la această vârstă sunt scoși din mânăstire. Printre ei se număra și Arsenie Boca.
  • Statul roman este plătit de Israel pentru a le permite evreilor să plece. Sumele variază între 4 și 6 mii de dolari pentru o persoană. Până la moartea lui Gheorghiu Dej, în 1965, peste o sută de mii de evrei părăsesc România, iar statul primește bani și animale în schimbul lor.
  • În lume, Uniunea Sovietica lansează prima sondă spațială spre lună.
  • Se lansează trupa The Beatles.
  • Are loc şi o migrație masivă a oamenilor de la sat, la oraș. Într-o localitate din Teleorman, țăranii se răscoală împotriva colectivizării. Imediat comuniștii îi arestează pe nemulțumiți şi îi trimit la muncă silnică.
  • Comitetul Central al Republicii Populare Române lansează „saltul înainte”, a doua perioadă de industrializare dirijată de regim, în care rata de creștere anuală va fi de 13,6% pe an. Forța de muncă este concentrată în industrie şi treptat micile fabrici şi ateliere dispar în fața marilor întreprinderi care adună fiecare în parte zeci de mii de muncitori. Peste un milion de români lucrează în industrie în toată țara.
  • Este şi începutul derusificării şi destalinizării instituțiilor publice din Republica Populară Română. Se încearcă ieșirea de sub tutela sovietică şi promovarea unei politici externe independente. Guvernul comunist negociază cu firmele occidentale ale căror bunuri fuseseră naționalizate în 48-50, iar statul român le acorda despăgubirile cuvenite.
  • România achiziționează mașini şi utilaje moderne, dotează industria cu ajutorul împrumuturilor externe şi caută să obțină licențe de export către statele capitaliste dezvoltate: Franța, Marea Britanie, Elveția.
  • În marile orașe apar blocuri noi şi România are parte de o adevărată migrație a oamenilor de la sat la oraș.
  • În spațiul rural, colectivizarea şi îndoctrinarea ating cote maxime. În ciuda filmelor de propagandă care vorbesc despre cât de fericiți sunt țăranii care şi-au dat pământurile în colectiv, în satul Nicolae Bălcescu din Teleorman țăranii se revoltă împotriva colectivizării. Cei care conduc mișcarea sunt imediat arestați şi condamnați la muncă silnică pentru „crimă de uneltire împotriva orânduirii sociale”. Toți condamnații ajung pe șantierele deschise în toată țara.
  • La București începe procesul intentat pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale” unor intelectuali acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade. Principalii inculpați sunt Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat şi Nicolae Steinhardt .
  • Șeful statului, Gheorghe Gheorghiu Dej îndeamnă membri partidului să lupte mai hotărât împotriva „concepțiilor retrograde, bazate pe sisteme idealiste şi filosofice mistice”. Este începutul propagandei ateiste. În munți, continuă arestarea luptătorilor anticomuniști.
  • La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, supranumită de gazde „la grande bionda”, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur. În total, România a obținut 10 medalii.
  • În București cu mare fast este inaugurată Sala Palatului, locul în care se vor ține mai toate adunările comuniștilor pe viitor.
  • La Răsărit, Sovietul Suprem îl alege pe Leonid Brejnev în funcția de președinte al Prezidiului. Peste Ocean, viața e mai agitată. Este începutul mișcării Hippy, iar americanii își aleg un nou președinte: John F Kennedy. Statele Unite sunt prima țară care legalizează pilula contraceptivă.
  • Printr-un decret al Consiliului de Stat se trece la învățământul obligatoriu de 8 clase. România se află în plin proces de alfabetizare. Din păcate, procesul decurge în paralel cu cel de îndoctrinare şi de sporire a puterilor Securității care face masiv şi angajări şi arestări.
  • Se menține un climat de teroare, se înăspresc legile care prevăd că „neîndeplinirea cu știință sau neîndeplinirea voit neglijentă a anumitor obligații de natură a submina regimul de democrație populară constituție infracțiune de sabotaj şi se pedepsește cu muncă silnică de la 5 la 25 de ani şi confiscarea averii.” Prin urmare, e de înțeles elanul muncitorilor din fabrici şi uzine.
  • Elita comunistă de la București se află într-o situație contradictorie. Pe de-o parte, își dorește deschiderea către Occident, dar, pe de altă parte, se teme că nu cumva rușii să o răstoarne de la putere. Tocmai de aceea, în 1961 delegații din România fac mai multe vizite în Uniunea Sovietică pentru a păstra vie legătura de supunere. Nicolae Ceaușescu apare în aproape toate imaginile acestui an alături de Gheorghiu Dej.
  • Gheorghiu Dej anunță cu mândrie că țara este colectivizată în proporție de 83,8%. În fața Comitetului Central al Partidului Muncitoresc român, Dej pune abuzurile făcute în timpul colectivizării pe seama măsurilor luate de Ana Pauker, care fusese înlăturată din partid încă din 1954. Dej declara că Pauker a organizat colectivizarea forțată prin teroare. 80.000 de țărani au fost arestați. 30.000 au suferit procese publice. Cu toate acestea, colectivizarea își vede de drum, iar cei care se opun sunt în continuare arestați.
  • În București se inaugurează teatrul de comedie, iar director este numit Radu Beligan.
  • România începe să fie primită în organismele internaționale. În 1961 devine membru permanent în Consiliul de Securitate ONU.
  • În Germania încep lucrările la Zidului Berlinului pentru a separa est-germanii de berlinezii de vest. Începe şi Războiul din Vietnam, iar Statele Unite rup legăturile diplomatice cu regimul cubanez al lui Fidel Castro.
  • Toată omenirea e cu ochii pe cer. La bordul navei Vostok, Iuri Gagarin este primul cosmonaut din lume care zboară în spațiu. Zborul a durat 180 de minute. „Cerul e negru, pământul e albastru”, rostește Gagarin, iar cuvintele sale intră în istorie.
  • Se încheie colectivizarea agriculturii în România, după 13 ani de abuzuri şi violențe în care țăranii au fost obligați să cedeze statului pământurile şi animalele. În total, 3.201.000 de familii sunt cuprinse în structurile colectiviste care acoperă 96 la sută din suprafața arabilă a țării.
  • România face parte din CAER-Consiliul Economic de ajutor Reciproc, organism înființat de URSS pentru a stimula comerțul dintre țările blocului estic. Liderul sovietic Nikita Hrușciov lansează ideea că în întrecerea pașnică dintre capitalism şi socialism, socialismul trebuie să învingă. Uniunea Sovietică nu a putut însă oferi țărilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de Statele Unite țărilor occidentale. Hruşciov susține că parte din țările membre CAER trebuie să se axeze pe producția de bunuri industriale iar restul pe creșterea producției agricole. Rușii vor ca România şi Bulgaria să furnizeze celorlalte țări produse agricole. Decizia nu convine însă guvernului de la București care începând cu anul 1962, prin reprezentanții săi au poziții critice în CAER în legătură cu măsurile impuse de ruși. Delegațiile românești sunt conduse de Alexandru Bârlădeanu.
  • Liderul sovietic Nichita Hrușciov vine la București şi se întâlnește cu Gheorghiu Dej. Martorii acestei întâlniri vor povesti mai târziu că Hrușciov s-a purtat ca un stăpân cu slugile, a fost tot timpul supărat şi le-a reamintit guvernanților de la București că țara ar trebui să se ocupe de agricultură şi nu de industrie pentru că românii sunt „mămăligari”. În plus, le-a reproșat romanilor că sunt risipitori pentru că taie proci de doar 25 de kilograme. După o săptămână, Hrușciov se întoarce acasă supărat iar relațiile dintre cele două state se răcesc.
  • O dovadă a ieșirii României de sub tutela sovietică este şi eliberarea în septembrie a 1462 de condamnați pentru „Uneltire contra ordinii sociale”.
  • În vară, reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediție a Campionatului mondial, desfășurat în România, cu scorul de 8-5 în fața echipei Danemarcei.
  • România devine membră în Consiliul Executiv al UNESCO.
  • La Cape Canaveral este lansat Teslar, primul satelit de telecomunicații care face posibilă transmiterea de programe de televiziune peste Oceanul Atlantic.
  • În Europa, 12 state înființează Agenția Spațială. În vara lui 1962 guvernul sud-african îl arestează pe Nelson Mandela iar membri trupei The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia: Love Me Do.
  • Debutează The Rolling Stones.
  • România se afla în plină dezvoltare. Cenzura mai slăbește șurubul, se publică operele unor scriitori străini şi români interziși până atunci. Viața culturală ia amploare. Populația se bucura de o aparentă libertate.
  • În filmele de propagandă este permisă apariția unor aspecte care arată că orânduirea comunistă nu este perfectă. Încetează bruierea posturilor de radio din Occident care emiteau în limba romana, represiunile comuniștilor se diminuează şi încep să dispară simbolurile sovietice. Sunt înlăturate statuile liderilor din est. Decizia are acordul Kremlinului însă conducerea de la București își trece în cont aceste măsuri ca fiind dovadă de independență față de sovietici.
  • Se organizează alegeri pentru deputați. Câștigă Frontul Democrației Populare cu 99,47%. În vară se organizează un recensământ care arată că populația țării numără 18.813.000 locuitori. Continuă industrializarea țării şi realizarea planurilor impuse de la București.
  • La penitenciarul din Râmnicu Sărat moare Ion Mihalache, fost președinte al Partidului Țărănesc şi ministru în mai multe guverne, închis de comuniști pe nedrept.
  • Peste ocean, la Washington se organizează un marș de protest împotriva discriminării rasiale, condus de pastorul Martin Luther King. În toamnă, președintele american John F. Kennedy este asasinat în Dallas.
  • Industrializarea României atinge noi dimensiuni. Obsedați să-şi demonstreze forțele în fața Occidentului, dar şi pentru a le arăta rușilor că țara este sub control, comuniștii mizează toate cărțile pe industrie. Până la sfârșitul anului acesta, colectivul s-a angajat să realizeze 10 mii de anvelope peste plan.
  • Comitetul Central al Republicii Populare Române hotărăște să majoreze salariile la toate categoriile de salariați, iar din închisori sunt grațiați pe tot parcursul anului aproape 10.000 de condamnați pentru uneltire contra ordinii sociale şi trădare.
  • În Rusia, Nikita Hrușciov este deposedat de putere şi Leonid Brejnev preia frâiele Uniunii Sovietice. Gheorghiu Dej cere noii conduceri sovietice retragerea totală a consilierilor sovietici din România. Până la sfârșitul anului toți consilierii sunt retrași.
  • La București, plenara lărgită a Comitetului Central aprobă o declarație care subliniază independența şi egalitatea partidelor comuniste. „Nu există un partid tata şi un partid fiu”, susțin liderii de la București. Declarația răcește legăturile cu Moscova. În schimb, comuniștii romani întăresc relația cu China şi țările din Orientul Mijlociu.
  • Încep lucrările la Hidrocentrala Porțile de Fier 1 în colaborare cu Iugoslavia. Toate forțele sunt concertate pentru realizarea acestui obiectiv.
  • A fost lansat primul supercomputer din lume care era capabil să efectueze 10 milioane de operații pe secundă.
  • 19 martie 1965. Gheorghe Gheorghiu Dej, președintele Consiliului de stat moare. Oficial din cauza cirozei. În doar două ore, locul său este luat de Nicolae Ceaușescu. Ceaușescu fusese timp de 10 ani șef de cadre în Partidul Comunist, timp în care şi-a recrutat susținători şi i-a plasat în funcții cheie pentru a-i fi alături. Ceaușescu este propus de Gheorghe Maurer numit de Biroul politic succesorul lui Dej la șefia Partidului Muncitoresc Roman.
  • În vara lui 1965 Partidul Muncitoresc își schimbă numele în Partidul Comunist Român iar prin hotărârea Marii Adunări Naționale, Republica Populară Română devine Republica Socialistă România.
  • Încă de la instalarea la putere, Ceaușescu stabilește noi priorități şi termene pentru industrie şi agricultură. Toate deciziile sunt aprobate de congresul al 9-lea al PCR. Țara cunoaște o perioadă de relativă stabilitate. Se face un nou recensământ. România are 19.027.000 locuitori. Ceaușescu pleacă în URSS şi se întâlnește cu Leonid Brejnev pentru a consolida independența României în cadrul blocului sovietic şi pentru a cere mai multă libertate în viața culturală şi socială a țării. Aproape 5.000 de cetățeni români cu vize turistice pleacă în țările occidentale
  • Oamenii de cultură intră în grațiile sistemului dacă își fac autocritica şi acceptă linia partidului. Filosoful Constantin Noica, proaspăt eliberat, primește permisiunea de a scrie. În primul articol arată că „adevărul lumii noastre poartă numele socialism”.
  • Economia este în creștere, dar produsele realizate în multe domenii sunt de slabă calitate. În marile orașe continuă construirea unor noi cartiere. Dacă până în anul 1965 în București se construiau o mie de apartamente pe an, după această perioadă se ajunge la 30 de mii de apartamente pe an.
  • Moare Sir Winston Churchill.
  • Autoritățile de la București realizează că numărul populației este în scădere. Nicolae Ceaușescu își dorea ca populația țării să ajungă la 30 de milioane, așa că ia măsuri drastice. Decretul 770 interzice avortul provocat. Nu cu scopul de a apăra viața, ci de a crește sporul natural. În anii următori, crește considerabil numărul nașterilor, iar copiii născuți după celebrul decret sunt numiți „decreței”.
  • Se modifică legislația şi în privința divorțului. O căsătorie se poate desface doar în cazuri excepționale, iar taxa de timbru este de 3.000 până la 6.000 de lei, adică mai multe salarii pentru omul de rând. Românii nu mai divorțează. Dacă în 1965 au fost înregistrare 37.000 de divorțuri, în 1967 au fost doar 48 în toată România.
  • În țară, pornesc proiecte grandioase. La Porțile de Fier 1 lucrările sunt în toi, iar la sfârșitul anului este dată în funcțiune hidrocentrala Vidraru.
  • În interiorul partidului, Ceaușescu își consolidează poziția. Noul lider este mai tot timpul pe șantiere şi începe să își contureze propriul cult al personalității. Este ajutat îndeaproape de Securitate, care se extinde şi controlează orice mișcă în țară.
  • BNR pune în circulație nouă monedă de 1 leu, cu denumirea statului „Republica Socialistă România”.
  • Peste Ocean, în Statele Unite, au loc demonstrații împotriva războiului din Vietnam, iar pastorul Martin Luther King conduce un marș pentru drepturile civile din Chicago. Franța părăsește NATO.
  • Încep lucrările la prima autostradă din România, A1, București-Pitești, care face legătura cu fabrica de mașini de la Mioveni. Comuniștii au planuri pentru construirea a peste 3.000 de kilometri de autostradă în toată țara. Repede, însă, Ceaușescu le abandonează, pentru că realizează că se pierde prea mult teren agricol.
  • Se intensifica întâlnire cu reprezentații externi, atât din răsărit, dar mai ales din Occident. Prioritățile politicii externe sunt relațiile cu Statele Unite și cu Republica Federală Germană. Ambele țări devin repede parteneri comerciali importanți pentru România.
  • Comuniștii de la București urmăresc obținerea unor tehnologii moderne din partea statelor occidentale pentru a crește economia și pentru a asigura independența față de URSS. Românii se bucură de o libertate controlată. 44.000 de românii primesc viza pentru a vizita Occidentul.
  • În țară se înființează Consiliul Securității statului care controlează Securitatea. Consiliul e la rândul său controlat de partid, adică de Ceaușescu. Liderul comunist își întărește tot mai puternic poziția și ii înlătură pe eventualii adversari politici.
  • În lume, Karol Wojtyla, viitorul Papă Ioan Paul al II-lea, este numit cardinal.
  • Pe 5 iunie începe Războiul de Șase Zile, arabo-israelian, cu atacul Israelului asupra Egiptului, Iordaniei și Siriei. Conflictul se încheie cu ocuparea de către Israel a unor zone din teritoriul arab, inclusiv Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est.
  • În Londra este instalat primul bancomat din lume, iar în Bolivia, Che Guevara a fost executat la o zi după ce a fost prins.
  • România renunță la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și reînființează o unitate administrativ-teritorială tradițională: județul. Se organizează 39 de județe, plus municipiul București. Este o nouă dovadă de independență față de vecinii de la răsărit. Ceaușescu se orientează tot mai mult privirea spre occident care începea să privească România ca pe un partener. În luna mai, președintele francez Charles De Gaulle vizitează țara noastră. Se îmbunătățește cooperarea româno-franceză şi se hotărăște deschiderea reciprocă de biblioteci la Paris şi la București.
  • La Mioveni este inaugurată fabrica de autoturisme şi prima mașină Dacia 1100 iese pe porțile fabricii în vara lui 1968.
  • În primăvară, cehoslovacii își aleg o nou conducere care declanșează o liberalizare accentuată, iar partidul comunist pierde controlul. Este începutul „primăverii de la Praga”. Ceaușescu se întâlnește cu noua conducere cehoslovacă. În 20 august, 200.000 de soldați din țările blocului sovietic invadează Praga pentru a-i readuce pe cehoslovaci sub control.
  • În România se organizează un miting împotriva invadării, iar Ceaușescu rostește un discurs în care arata că „nu poate fi acceptat niciun motiv pentru a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenției militare în treburile unui stat socialist frățesc”. Discursul îi crește cota de simpatie în rândul cetățenilor, dar şi în rândul țărilor occidentale. Este momentul culminat al liderului comunist. De la Moscova, Leonid Brejnev cataloghează discursul drept „gălăgie nesănătoasă” şi România risca să fie invadată de armata URSS. În țară începe o adevărată mobilizare, Gărzile Patriotice primesc armament. România scapă de invazie pentru că în favoare ei intervin China şi Statele Unite, dar rămâne izolată în blocul sovietic.
  • În țară, romanii încă se bucura de o libertate controlată de partid şi securitate. În 1968 peste 65 de mii de cetățeni primesc dreptul de a face vizite în Occident. În ajunul Crăciunului, studenții din București ies la protest după modelul manifestațiilor din primăvară din Praga şi cer şi ei libertatea de a dialoga cu autoritățile. Însă Ceaușescu înăbușă însă din fașă orice scânteie de revoltă, îi acuză pe studenți de huliganism şi cearta Maliția şi securitatea pentru lipsa de acțiune. Așa că Securitatea strânge șurubul şi eventualii nesupuși sunt compromiși prin darea în vileag a unor fapte incomode cum ar fi colaborarea cu Garda de Fier. Apar activiștii de partid care au misiunea de a-i convinge pe tineri să se potolească. Printre activiștii de frunte se numără şi Ion Iliescu.
  • Peste Ocean, pastorul Martin Luther King este asasinat, are loc prima demonstrație a utilizării mouse-ului, iar NASA lansează misiunea Apollo-8, care efectuează primul zbor translunar și orbitează în jurul Lunii. Cei trei membri ai echipajului sunt primii oameni care văd partea nevăzută a Lunii și planeta Terra în întregime.
  • De departe cel mai important eveniment al anului 1969 îl reprezintă vizita președintelui american Richard Nixon în România. Vizita președintelui american este dovada încercării lui Ceaușescu de a ieși de sub tutela Kremlinului. Ceaușescu profită din plin de vizită americanilor şi își crește capitalul de imagine.
  • În același an liderul comunist vizitează mai multe țările arabe şi realizează cu acestea parteneriate şi legături economice. În țară sunt înființate în toate localitățile, gărzi patriotice care au rolul de a apărare în cazul unei invazii din Răsărit. În cadrul securității este creată o unitate specială care se ocupă de combaterea spionajul țărilor socialiste. Existența unității este strict secretă şi are ca scop monitorizarea activității KGB dar ajunge în scurt timp să fie folosită împotriva celor care îi cad în dizgrație lui Nicolae Ceaușescu. Treptat măsurile de liberalizare sunt sistate. Ceaușescu își dorește să obțină puterea absolută şi să își facă un renume cât mai strălucit în lume.
  • Se văd primele semne ale dictaturii. Ceaușescu îi îndepărtează treptat pe toți adversarii politici, în special pe cei care i-au fost apropiați lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Situația economică a României începe să se înrăutățească destul de rapid şi sunt înființate Comisii pentru probleme prin care partidul preia conducerea totală asupra economiei. Propaganda e în toi, condusă de Ion Iliescu, în calitate de director al Secției de Propagandă şi Agitație. Partidul hotărăște să acorde mai multă atenție domeniului apărării, neglijat până acum în comparație cu celelalte state din blocul sovietic.
  • Este inaugurată linia ferată electrificată București - Brașov, prima de acest fel din România.
  • În lume, Georges Pompidou este ales președinte al Franței, iar Prințul Charles este investit Prinț de Wales. Toată lumea e cu ochii pe cer. Astronautul american Neil Armstrong, membru al echipajului Apollo 11, coboară pe suprafața Lunii, fiind primul om care a pășit pe Lună. La New York începe „Festivalul Woodstock ” în fața a 400.000 de oameni, o mișcare de protest a tineretului hippie contra războiului din Vietnam.
  • Se încheie primul cincinal sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, iar rezultatele nu sunt tocmai bune. Se raportează o creștere a PIB-ului cu 7,7%, iar creșterea producției industriale este de 11,8 %. Însă cifrele sunt umflate şi nu arată realitatea din teren, mai ales în domeniul agricol. Se înrăutățește situația economică a României. Starea euforică a populației din ultimii ani începe să dispară şi Ceaușescu cere Securității să dea dovadă de mai mult spirit militant în combaterea oricăror manifestări care încalcă interesele orânduirii socialiste.
  • România se confruntă cu inundații catastrofale, iar pierderile în mediul rural şi în agricultură sunt imense.
  • Marea Adunare Națională aprobă legile pentru organizarea producției şi muncii în agricultură.
  • În vară, Ceaușescu merge în vizită oficială în Franța, unde se întâlnește cu președintele Georges Pompidou şi se laudă la final gazetarilor francezi că România este superioară Franței. În Statele Unite este primit cu ostilitate de românii care trăiesc acolo. Merge şi în Moscova unde este primit cu răceală, iar liderul rus Leonid Brejnev refuză să-l întâlnească.
  • Propaganda începe să-i creeze un cult şi Elenei Ceaușescu.
  • Se înființează Ministerul Turismului, care are rolul de promova România. Este inaugurat Aeroportul International București Otopeni.
  • Este începutul făuririi „societății multilateral dezvoltate”, iar viața se împarte pe cincinale, o doctrină care va marca dezvoltarea viitoare a României. În ciuda opoziției unor lideri comuniști, printre care şi premierul Gheorghe Maurer, Ceaușescu forțează dezvoltarea industriei. Încep să apară semnele unei crize economice.
  • Ceaușescu pleacă în China unde stă 9 zile şi este primit cu toate onorurile. Vizita la Beijing îl marchează pe dictatorul român şi le destăinuie apropiaților la întoarcere că a fost impresionat de felul în care sute de mii de oameni bine organizați l-au întâmpinat. În plus, e marcat şi de modul în care cultura chineză este pusă în slujba ideologiei de partid. Își dorește şi el același lucru pentru România şi îi pare rău că în cinematografele şi teatrele noastre sunt spectacole aduse din vest şi nu inspirate din lupta revoluționară a partidului. Pornește o revoluție culturală.
  • În luna iulie, Ceaușescu înființează Consiliul Culturii şi al Educației socialiste şi rostește o cuvântare în 17 puncte, celebrele „teze din iulie”, în care explică principiile noii politici din domeniul culturii.
  • Liberalizarea este sistată, iar linia politică se radicalizează. Partidul preia controlul activităților culturale şi artistice, se pregătește un pachet de teme care să fie realizate de scriitori, regizori şi artiști, se introduce învățământul ideologic. Se stabilesc vaste operațiuni de propagandă în cadrul fiecărei grupe profesionale. Se încheie astfel cea mai bună perioadă a comunismului în România. Ceaușescu este prezent în toate articolele şi emisiunile de televiziune.
  • În toamna lui 1971, în Certej, digul de la iazul de decantare se rupe, iar sterilul năvălește asupra blocurilor din zonă. 89 de oameni își pierd viața.
  • În lume este înființată organizația umanitară „Medici fără frontiere”. Asociația are drept scop acordarea de ajutor medical în situații de urgență, în urma războaielor şi catastrofelor naturale.
  • După 8 ani de lucrări şi eforturi naționale, este inaugurat Sistemul Hidroenergetic Porțile de Fier 1. Pornesc lucrările la sistemul de la Porțile de Fier 2.
  • Marea Adunare Națională adoptă legea cetățeniei române, care prevede ca românii care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos se fac vinovați de fapte ostile şi pierd cetățenia română. Aceeași adunare instituie titlul de „erou al muncii socialiste” care se acordă în special celor care depășesc planurile stabilite de partid.
  • Conferința Națională a PCR cheamă poporul la muncă mai eficientă şi stabilește îndeplinirea planurilor noului cincinal înainte de vreme, măsură care duce la o scădere accentuată a nivelului de trai.
  • Se înființează consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice şi Sociale, care controlează procesul de producție. Se intensifică propaganda de partid şi atragerea spre participare activă în sistem a unui număr cât mai mare de cetățeni. În reportajele vremii, în România curge lapte şi miere.
  • Nevoile populației sunt însă neglijate şi criza economică se accentuează. Aflat în vizită în Valea Jiului, Ceaușescu află de la mineri că sunt epuizați de muncă şi că nu au ce pune pe masă.
  • Crește vizibil şi cultul personalității liderilor comuniști. Elena Ceaușescu şi alți membri ai familiei ocupă locuri de cinste în rândul elitei puterii. Ceaușescu îi îndepărtează pe adversarii politici, Ion Iliescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu Mizil. Liderul cubanez Fidel Castro vine în vizită în România.
  • În București se inaugurează Muzeul Național de Istorie, iar România devine membră în Fondul Monetar Internațional.
  • La Munchen se organizează cea de a 20-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Opt teroriști arabi din grupul „septembrie Negru” pătrund în satul olimpic şi atacă delegația Israelului, iau ostatici şi ucid 2 oameni.
  • La sfârșitul anului, Eugene Cernan este ultima persoană care merge pe lună.
  • Se lansează trupa Abba.
  • Adrian Păunescu lansează celebrul Cenaclu Flacăra, pe care îl va conduce timp de 12 ani şi va organiza în total 1.615 spectacole de muzică şi poezie în toată țara.
  • Ilie Năstase câștigă turneul de tenis de la Roland Garros.
  • Cultul personalității liderului comunist atinge apogeul. De ziua sa de naștere, senatul Universității îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa, iar în București şi în țară timp de mai multe zile se organizează festivități şi marșuri în cinstea conducătorului iubit.
  • La sfârșitul anului, Ceaușescu merge în Statele Unite ale Americii, unde încearcă să obțină un împrumut de 600 de milioane de dolari şi clauza națiunii celei mai favorizate, care presupunea facilități vamale pentru produsele românești importate de Statele Unite. Ceaușescu se întoarce acasă şi fără clauză şi fără împrumut.
  • România este afectată de criza internațională a petrolului şi limitează consumul de energie şi raționalizează carburanții pentru consumatorii individuali.
  • La Târgu Mureș o echipă de medici efectuează prima operație pe cord deschis din România.
  • Are loc cea mai lungă eclipsă de soare din secolul 20, 6 minute şi 20 de secunde.
  • Se încheie războiul din Vietnam, moare celebrul pictor Pablo Picasso la 91 de ani, iar în Statele Unite ale Americii începe procesul în afacerea Watergate.
  • Nicolae Ceaușescu îi înlătură de la conducerea partidului pe ultimii adversari. Printre ei şi premierul Gheorghe Maurer. La scurt timp după această mișcare, liderul comunist şi-a atribuit funcția de președinte al țării înființată special pentru el în cadrul congresului al 11-lea al Partidului Comunist Român. Acesta poate fi considerat momentul instaurării dictaturii Ceaușescu.
  • În țară se resimt din plin efectele crizei economice, iar planul de investiții şi producție pe 1974 nu este realizat. Şi în agricultură cifrele sunt sub nivelul celor din plan. La sfârșitul anului, pe piața internă se semnalează numeroase lipsuri la produsele alimentare de bază, în primul rând la zahăr şi ulei. Raționalizarea carburanților este abandonată, dar crește semnificativ prețul.
  • Comuniștii acordă o atenție deosebită relațiilor externe. Ceaușescu ajunge în Irak, unde speră să construiască o rafinărie şi se întâlnește cu omologul sau, Sadam Husein. Între cei doi se leagă o strânsă prietenie.
  • Volumul schimburilor comerciale realizate de România ajunge la o cifră record: 407,6 milioane de dolari, cea mai mare parte a sumei este reprezentată de importurile din Statele Unite ale Americii.
  • În București, pornesc lucrările la primul tronson de metrou, Semănătoarea - Timpuri Noi.
  • În toamnă este inaugurat drumul național Transfăgărășan, magistrală cu o lungime de peste 90 de kilometri, situată la cea mai înaltă altitudine - 2.040 de metri.
  • În lume, armata de teracotă a lui Qin Shi Huang este descoperită la Xi’an, în China. În total, 50 de mii de relicve istorice vechi de peste 2000 de ani. În Statele Unite ale Americii are loc procesul Watergate, în urma căruia președintele Richard Nixon este obligat să demisioneze.
  • În statisticile oficiale se înregistrează creșteri substanțiale în toate ramurile economiei. Producția industrială a crescut cu 12%. Planul a fost realizat, situația generală e considerată bună. Numai că în piață lipsesc produse de bază: zahăr, ulei, carne şi lapte. În filmele de propagandă, magazinele sunt pline.
  • Lipsurile sunt simțite mai ales în orașele mici şi în sate. În fața magazinelor se formează cozi uriașe şi românii își fac provizii atunci când prind marfă. Autoritățile interzic deținerea unor cantități mari de produse şi sunt arestați cei care cumpără masiv din magazine.
  • În vară, România este afectată de inundații, iar criza produselor alimentare crește şi mai tare. Cu toate acestea, Ceaușescu forțează dezvoltarea industrie, spre nemulțumirea maselor care este însă ținută sub control de mâna sigură a securității.
  • Autoritățile de la București fac mai multe drumuri la Moscova pentru reînnoirea relațiilor care s-au răcit în ultimii ani. Lucrurile stau însă mult mai bine în relațiile cu americanii. În vară, președintele american Gerald Ford vine la București şi România primește clauza națiunii celei mai favorizate, care presupune facilități vamale pentru produsele românești importate de Statele Unite, credite cu dobânzi mici şi acces la tehnologie avansată. În schimb autoritățile de la București se angajează să le permită evreilor să emigreze în Israel sau peste ocean.
  • Se hotărăște sistematizarea şi dezvoltarea municipiului București. Pentru realizarea lucrărilor mai multe monumente şi cartiere sunt dărâmate.
  • La doar 13 ani, Nadia Comăneci devine campioană absolută a Europei la gimnastică și campioană continentală la sărituri, paralele și bârnă.
  • În Anglia, Margaret Thatcher devine prima femeie britanică lider al unui partid politic. Bill Gates și Paul Allen au fondat compania Microsoft în Albuquerque, New Mexico.
  • Ceaușescu lansează mai multe proiecte grandioase. Se reiau lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră, întrerupte pe vremea lui Dej. Comuniștii se lovesc însă de lipsa forței de muncă. Tocmai de aceea, comuniștii dau un decret care stabilește integrarea învățământului superior în cercetare şi producție. Se dorește astfel implicarea studenților şi a profesorilor în activitatea practică. Se lansează sloganul „educație prin muncă”. Practic se câștigă forța de muncă mai ieftină deoarece studenții aveau dreptul la doar 20% din valoarea muncii lor. Partidul hotărăște că orice persoană care a împlinit 17 ani şi nu își continuă studiile să se prezinte de urgență la oficiul forțelor de muncă pentru repartizare. Autoritățile estimează că în toată țara sunt peste o sută de mii de persoane care nu muncesc. Mai mult, în căutarea forței de muncă, autoritățile comuniste dau un decret pentru amnistierea persoanelor care au trecut ilegal frontiera în speranța că acestea se vor întoarce acasă la muncă. Cu toate că țara este în pragul unei crize economice, la sfârșit de an se raportează o creștere a productivității în industrie cu 11% față de anul precedent.
  • Propaganda de partid se îndreaptă spre tineret. Copiii cu vârstele cuprinse între 4 şi 7 ani devin „șoimii patriei” şi sunt educați politic. Se ține primul Congres al Educației Politice şi Culturii Socialiste care hotărăște organizarea festivalului Național „Cântarea României”, teoretic o competiție între artiști din toată țara, în realitate o manifestare care promovează cultul lui Nicolae şi al Elenei Ceaușescu.
  • În vara anului se îndulcesc relațiile cu Moscova. Ceaușescu pleacă în concediu în Crimeea şi se întâlnește cu Leonid Brejnev.
  • La Jocurile Olimpice de la Montreal, Nadia Comăneci devine prima gimnastă din lume care a primit nota 10 într-un concurs olimpic de gimnastică. Afișajul nu prevedea acordarea acestei note, fiind prima dată când s-a acordat. Astfel, s-a afișat nota 1.00. Se întoarce acasă cu 3 medalii de aur.
  • În Republica Federală Germana se introduc centurile de siguranță în mașini pentru locurile din față. Iar în Statele Unite ale Americii, Jimmy Carter este ales președinte.
  • 4 martie 1977, la ora 21:23 un cutremur cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter lovește România. Bucureștiul este cel mai afectat. 1570 de oameni își pierd viața, 11.000 sunt răniți, 35.000 de familii rămân fără acoperiș, paguba sare de 10 miliarde de lei. Întors de urgență din Africa, Ceaușescu instituie starea de necesitate. Acesta profită de situație şi declanșează reconstrucția generală a capitalei în spiritul arhitecturii socialiste. Se elaborează schițele pentru sistematizarea tuturor municipiilor din România.
  • Scade productivitatea în economie, situația materială a cetățenilor se înrăutățește, lipsesc alimentele de bază: ulei, zahăr, carne şi lapte. Începe criza care va dura până la căderea lui Ceaușescu.
  • Românii își iau informații de la Europa Liberă şi apar tot mai multe voci care critică sistemul. În fruntea nemulțumiților este scriitorul Paul Goma. Securitatea face mai multe arestări.
  • Cenzura lovește şi limbajul uzual al romanilor care sunt obligați să folosească limba de lemn al comuniștilor. În vara lui 77, Comitetul Central al PCR interzice cetățenilor să folosească între ei apelativele „domnul”, „doamnă”, „domnișoară” şi le înlocuiește cu „tovarășe”, „tovarășă”, „cetățean”, „cetățeană”.
  • "Trei culori cunosc pe lume" devine imnul național al României.
  • O explozie de nemulțumire se produce totuși în Valea Jiului unde minerii, nemulțumiți că vârsta de pensionare pentru ei a crescut de la 50 la 55 de ani, fac grevă. 30 de mii de oameni protestează şi e nevoie de prezența lui Ceaușescu în zona pentru a calma spiritele prin promisiuni multiple. După ce situația se calmează în Valea Jiului, Securitatea îi arestează pe organizatorii grevei şi zeci de mineri sunt condamnați la muncă silnică.
  • Moare patriarhul Bisericii ortodoxe Romane – Iustinian Marina. În locul său este ales Iustin Moisescu.
  • În vară, membri formației Phoenix reușesc să fugă din țară ascunși în boxe.
  • Elvis Presley moare în casa sa din Graceland la vârsta de 42 de ani.
  • Cuplul prezidențial Nicolae şi Elena Ceaușescu este primit de Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingam. Referitor la această vizită, Robert Hardman autorul cărții „Regina noastră” scrie că Elisabeta a II-a a fost extrem de deranjată de decizia guvernului de a-i invita la palat.
  • Ceaușescu este primit şi de Jimmy Carter, președintele SUA care decide să prelungească clauza națiunii celei mai favorizate acordate României care însemna credite cu dobânzi mici sau acces la tehnologie avansată.
  • În ciuda investițiilor în industrie economia era pe deficit comercial. Se importa mai mult decât se exporta, iar prețurile mărfurilor noastre pe piețele externe erau mici. Ceaușescu continuă proiectul de industrializare aducând muncitori necalificați de la sate în fabrici şi uzine. Un astfel de angajat primea 1.350 de lei pe lună, iar un kilogram de carne costa puțin peste 30 de lei. Deși încă nu fusese încă impusă raționalizarea alimentelor, acestea erau greu de găsit iar oamenii stăteau la coadă la legume şi carne.
  • Nicolae Ceaușescu este președintele Partidului Comunist Român de 11 ani şi începe să-şi impună viziunea de dezvoltare a țării şi în educație, introducând cele 10 clase obligatorii. Decide integrarea învățământului cu producția şi trece liceele şi facultățile sub tutela unor uzine cărora le-a dat planuri de planuri de producție.
  • Iris, Columna sau Holograf erau formațiile care adunau tinerii în sălile de spectacole.
  • Virginia Ruzici, jucătoare de tenis de câmp, scrie istorie la Roland Garros unde cucerește titlul de campioană, fiind prima româncă laureată la simplu și la dublu.
  • La Vatican, Cardinalul Karol Józef Wojtyla devine Papa Ioan Paul al II-lea . Prin opoziția față de regimul comunist din Polonia, el își câștigase deja respectul întregii lumi. În aceeași perioadă, oamenii de știință anunță nașterea primul copil conceput prin fecundare artificială, Louise Brown.
  • Este începutul unei lungi perioade de austeritate pentru români şi anul în care visul megalomanic al lui Ceaușescu de a construi cea mai mare clădire din lume, Casa Poporului, își găsește conturul pe hârtiile arhitecților.
  • La jumătatea anului, românii luau pentru prima dată contact cu raționalizarea. Consumul de energie pentru populație scade cu 20%, marcând începutul unei lungi perioade de frig şi întuneric în care avea să se scufunde țara noastră.
  • Ceaușescu își continuă politica de deschidere către piețele din vest, atrăgând antipatia Rusiei. În plan intern, Manea Mănescu renunță la funcția de premier pe care o va prelua Ilie Verdeț.
  • Ceaușescu caută arhitect pentru Casa Poporului. 20 de echipe de specialiști s-au înscris, iar soții Ceaușescu au ales varianta propusă de arhitecta Anca Petrescu.
  • Organizația Mondială a Sănătății anunță eradicarea variolei, maladie care făcuse 500 de milioane de victime în întreaga lume.
  • În noiembrie se inaugurează prima linie de metrou între Timpuri Noi şi Semănătoarea.
  • Şi-n vreme ce românii se bucurau de prima cursă cu metroul, Constantin Pârvulescu, membru fondator PCR, protestează în plenul Congresului al XII lea împotriva cultulului personalității lui Nicolae Ceaușescu. Drept urmare, în aceeași noapte, Pârvulescu a fost evacuat din casă în care locuia.
  • Cu magazine din ce în ce mai goale şi curent primit cu porția, românii căutau luminile cinematografelor. Filmul Nea Marin Miliardar făcea cozi la cinematografe. Cu 14 milioane de bilete, filmul este considerat cel mai vizionat film românesc de până acum. În aceeași perioadă, în casele românilor veneau americanii prin difuzarea serialului Dallas.
  • În SUA apărea în magazine casetofonul Walkman.
  • Este marcat de mai multă putere pentru familia Ceaușescu, dar mai ales începutul crizei datoriei externe care va aduce românilor o lungă perioadă de austeritate şi sărăcie. Pentru a acoperi o parte din deficitul comercial, România se împrumută la FMI de 1,5 miliarde de dolari pe care se obligă să le restituie în trei ani. Aici începe lungă perioade de austeritate în care românii strâng cureaua ca să plătească datoria externă. Magazinele se golesc de alimente, energia e raționalizată.
  • Puterea se concentrează în mâinile familiei Ceaușescu. Nicolae este reales președinte al PCR de către Marea Adunare Națională, Elena preia conducerea Consiliului Național pentru Știință şi Tehnologie, iar mezinul familiei, Nicu, este ales președinte CC al UTC.
  • Românii află ca nu mai au voie să dețină în proprietate personală mai mult de o locuință pentru întreaga familie. Restul primeau cu chirie de la stat, însă una dintre condiții era să fii căsătorit. Așa se facă ca în 1980 fiecare al 40-lea bucureștean era căsătorit.
  • În luna iulie, începe construcția centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda, dar Ceaușescu n-a mai apucat să vadă cele cinci reactoare date în folosință.
  • În SUA se lansează CNN, iar Ronald Regan devine președinte. Sfârșitul de an vine cu o veste tristă pentru fanii trupei The Beatles care află că John Lennon a fost împușcat mortal la New York de către un fan.
  • Este anul începutului crizei economice care va goli magazinele de alimente şi va raționaliza tot ce înseamnă consum. România intră în incapacitate de plată. Țara noastră nu a putut plăti mai multe credite ajunse la scadență, așa că Ceaușescu le-a propus creditorilor reeșalonarea şi termene scurte de plată. Ca să le achite, au fost reduse investițiile, se importa numai strictul necesar, iar exporturile au fost împinse către capacitatea maximă. A majorat impozitele şi a scumpit mărfurile, lăsând magazinele goale.
  • Are loc călătoria în spațiu a primului şi singurului roman care avea să facă asta - Dumitru Prunariu. Împreună cu Leonid Popov, care deținea în acel moment recordul de timp petrecut în spațiul extraterestru, Prunariu a realizat 22 de experimente științifice, majoritatea fiind de concepție românească cu aparatură fabricată în țara noastră.
  • Englezii sunt cuceriți de noul cuplu princiar: prințul Charles şi Diana, o fostă educatoare pe care a cerut-o în căsătorie după 12 întâlniri. În același an, în America se lansează primul laptop. Este de mărimea unei mașini de cusut şi are 11 kg.
  • Papa Ioan Paul al II-lea a fost împușcat de un turc, dar a supraviețuit atentatului.
  • Printr-un decret, Nicolae Ceaușescu scade cantitățile de alimente alocate fiecărui român. Pentru a justifica micșorarea porțiilor, lansează „Programul de alimentație științifică a populației”, care stabilea necesarul de calorii, rațiile de mâncare și inclusiv standardele de greutate ale românilor. Astfel, pentru un bărbat de 1,80 m cu vârsta până în 50 de ani, greutatea trebuia să fie de 80,5 kg, iar pentru femeile până în 40 de ani, de 1,68 m, standardul era de 66,9 kg. Ca să nu depășească cotele de greutate, Ceaușescu raționalizează din nou alimentele cu 20%, după ce aceeași măsură fusese luată şi în 1979.
  • Energia electrică se oprea de câteva ori pe zi, fără nicio logică şi fără anunțarea oamenilor, care erau încurajați să scoată aparatura din priza şi să nu folosească ascensoarele. Benzina, deși raționalizată, devine greu de găsit.
  • Comitetul Central al PCR dă un decret ca majoritatea elevilor de clasa a noua să învețe în licee despre chimie industrială, agroindustriale şi silvice.
  • Tot atunci decide că cei care vor să părăsească România, măsură luată în special pentru etnicii germani, să plătească datoriile față de întreprinderi şi sumele cheltuite cu școlarizarea: 1.800 de mărci pentru liceu, 5.500 pentru facultate şi 7.000 pentru studiile superioare încheiate. Până la revoluție 200.000 de etnici germani aveau să iasă din țară, iar cu banii încasați s-a achitat parte din datoria externă.
  • Românii au început să raporteze orice convorbire cu un străin, iar numărul de apeluri telefonice în străinătate a fost limitat. Scrisorile trimise în Vest erau verificate. Toate aceste măsuri au îngreunat sensibil contactele cu Occidentul.
  • Biserica Olari a fost mutată pe roți pentru a face loc planurilor de sistematizare.
  • Americanii lansau pentru prima dată ideea de emoticon ( :-) într-o scrisoare pentru a exprima ce simte expeditorul. Tot din SUA venea vestea că fusese realizat primul implant de inimă artificială. Apare primul laptop cu clapetă, iar revista Time desemnează „Computerul” ca fiind personalitatea anului. Se definește protocolul TCP/IP şi ia naștere Internetul, care avea să aibă un impact uriaș asupra întregii omeniri.
  • Începe construirea Casei Poporului, un proiect megalomanic, pentru care Ceaușescu a demolat biserici, case şi clădiri de pe o suprafață de 7.000 de metri pătrați. Zeci de biserici au fost puse la pământ, în ciuda insistențelor venite dinspre comunitatea internațională de a nu demola acest patrimoniu. Cartierul Uranus din București a fost ras de pe fața pământului şi 57.000 de familii au fost mutate pentru a face loc șantierului unde avea să se ridice a doua cea mai mare clădire administrativă, cea mai scumpă şi cea mai grea din lume. Numai 400 de încăperi şi 2 săli de ședințe sunt finisate şi folosite azi, dintr-un total de 1.100 de camere. Pe șantier au muncit până la 100.000 de oameni, de multe ori în trei schimburi. Acestora li se adaugă 200 de arhitecți.
  • România se adâncește şi mai mult în întuneric şi foame. Consumul de energie scade din nou cu 50%, după ce mai avuseseră loc reduceri în ’79 şi ’82 cu 20%. Practic, oamenii nu mai găseau aproape nimic de mâncare, în afară de conserve de pește şi creveți, iar seara aveau curent doar câteva ore.
  • Cuplul prezidențial continuă să-şi concentreze puterea în mâinile familiei. Fratele lui Nicolae, Ion, este numit prim vicepreședinte al Comitetului de Stat şi membru al guvernului. Partidul Comunist Român numără în acest an 3,3 milioane de membri.
  • TVR face prima transmise color, în vreme ce peisajul cotidian era tot mai gri şi lipsit de culoare.
  • În martie, Consiliul de Stat hotărăște înregistrarea mașinilor de scris și de multiplicat, pentru a preveni răspândirea de manifeste.
  • Americanii se bucurau de lansarea primului IBM PC şi Microsoft Word, programul prin care utilizatorii de computere puteau scrie texte. Motorola lansează primul telefon mobil şi apar primele site-uri de internet.
  • S-au încheiat lucrările la canalul Dunăre Marea Neagră, începute în 1973, denumit mai târziu uzina de exterminare, pentru că 100.000 de oameni, în mare majoritate deținuți politici, au fost concentrați pe cel mai mare șantier comunist. Condițiile inumane şi regimul de teroare au dus la moartea a aproape o mie de oameni, unii fiind îngropați în gropi comune.
  • Ceaușescu decide să reducă la jumătate rația la alimente impusă cu un an înainte, fiind a patra măsură de tăiere a rației de mâncare. De acum, românii aveau dreptul anual la 39 de kilograme de carne, 78 de litri de lapte şi 166 de kilograme de legume. Uleiul şi zahărul se dădeau o dată pe lună, rația fiind de un kilogram.
  • Într-o Românie golită de tot ce însemna resurse, Ceaușescu lansa „Teza noii revoluții agrare”, care va duce la măsluirea grosolană a cifrelor privind producția, practică menținută până în 1989.
  • Sportivii noștri strălucesc la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, unde reușesc să se claseze pe locul doi la numărul de medalii.
  • În America, Apple Macintosh scoate la vânzare primul calculator personal la prețul de 2.500 de dolari. Margaret Thatcher câștigă alegerile în Marea Britanie, iar premierul Indiei, Indira Ghandi, este asasinată.
  • Este anul care aduce întunericul în casele românilor şi pe străzi. Partidul Comunist decide să închidă restaurantele şi centrele culturale la ora 21:00. În același timp, se reduce la jumătate iluminatul pe străzi şi în locuințe. Oamenii aveau curent doar câteva ore pe zi. Magazinele erau goale, iar cozile la alimente, uriașe.
  • Un eveniment tragic avea să ducă la interzicea celui mai iubit proiect artistic: Cenaclul Flacăra. După o busculadă provocată de o ploaie torențială, 5 oameni își pierd viața. Astfel, Ceaușescu decide să elimine definitiv proiectul condus de Adrian Păunescu.
  • Televiziunea Română își reduce emisia la două ore pe zi, iar ce se difuzează sunt ode şi proiecte dedicate cultului personalității soților Ceaușescu.
  • Se înăsprește legea privind interzicerea avorturilor. Aveau voie să renunțe la sarcină femeile care depășiseră vârsta de 42 de ani sau care dăduseră naștere la cel puțin cinci copii. Măsura nu face decât să umple orfelinatele de copii pe care părinții nu aveau cu ce să-i crească.
  • În plan extern, Uniunea Sovietică avea un nou lider - Mihail Gorbaciov, care se întâlnește în acel an cu Ronald Regan pentru a discuta acordul de dezarmare nucleară.
  • România își face loc pe harta sportului mondial, după ce Steaua câștigă Cupa Campionilor Europeni la Sevillia.
  • Românii cumpărau deja alimente pe cartela, când au văzut că nici marfa destinată consumului intern nu mai e ce a fost. Tot ce era mai bun pleca la export la prețuri de dumping, în vreme ce în țară oamenii se zbăteau să facă rost de marfă refuzată pentru că nu corespundea calitativ.
  • Pentru a face loc Casei Poporului, Ceaușescu a ordonat demolarea a 23 de biserici şi mănăstiri de o valoare inestimabilă. 4 dintre ele au fost puse la pământ în 1986.
  • În România, în august, are loc un cutremur de 7,1 pe scara Richter fiind urmat de 77 de replici mai mici. Cutremurul s-a simțit în 8 țări. O biserică s-a prăbușit, iar în Chișinău 4 blocuri s-au prăbușit făcând 100 de victime. În lunca Prutului au apărut cratere uriașe în pământ.
  • Este dărâmată Mănăstirea Văcăreşti, după doi ani în care comunitatea internațională şi oamenii de cultură fac apeluri să se renunțe la plan. Ceaușescu a fost de neînduplecat.
  • În aprilie are loc explozia de la Cernobîl care a generat un dezastru nuclear. Zeci de mii de oameni, plante şi animale au de suferit. 130 de mii de oameni din 76 de localități sunt evacuați. În România, evenimentul este relatat timid cu îndemnul că oamenii să bea apa doar din rețeaua orașului şi să spele bine fructele şi legumele.
  • Aduce primele manifestații anticomuniste. Pe fondul lipsurilor şi al izolării au loc conflicte de muncă spontane, dar limitate ca intensitate, în Cluj şi Iași. Totul culminează cu o grevă masivă în Brașov, în luna noiembrie, pentru că muncitorii încasaseră doar jumătate din salariu. Opresc munca şi plecă la Comitetul Județean să se facă auziți. Pe drum li se alătură şi angajații de la Steagul Roșu cântând „Deșteaptă-te române”, imnul revoluției de la 1848. Ajunși la Comitetul Județean, protestatarii bat primarul şi un milițian pe care îl dezbracă în pielea goală. Incendiază obiecte din clădire şi devastează mobilierul. Revolta este însă înăbușită de armată. 300 de oameni au fost reținuți şi condamnați să-şi execute pedepsele la locul de muncă. În sprijinul muncitorilor vin studenții din Iași care ies în stradă. Șapte sunt reținuți, exmatriculați şi trimiși în localitățile din care provin.
  • Este şi anul care îl aduce la București pe liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Ca de obicei, înaintea unei vizite importante, magazinele sunt umplute cu marfă, iar străzile reparate. Ceaușescu percepe vizită ca pe un eșec pentru că este pentru prima dată când un lider străin îi critică în public direcția politică.
  • După plecarea liderului sovietic, românii primesc în folosință două pasaje: Unirea şi Lujerului.
  • În plan extern, se lansează primul medicament anti-SIDA, iar în America este arestat primul criminal pe baza probelor ADN. Tot atunci, sunt lansate pe piață lentilele de contact.
  • 1987 se termină cu o secundă mai repede, ca să fie adaptat calendarului gregorian.
  • Este anul în care America dă semnale că vrea să retragă României clauza națiunii celei mai favorizate care ne aducea avantaje economice prin acces la tehnologie avansată şi credite cu dobânda mică, din cauza măsurilor totalitare luate de Ceaușescu. Dictatorul înțelege ce-l așteaptă şi anunță înainte ca SUA să comunice decizia, că România renunță la clauză.
  • Rafturile magazinelor erau în continuare goale. Aveau dreptul la o jumătate de pâine pe zi, un litru de ulei şi un kilogram de zahăr. Şi carnea era raționalizată, însă nu se găsea. Oamenii stăteau ore întregi la coadă să cumpere un pui care avea de multe ori greutatea unui porumbel. Portocalele şi bananele apăreau în magazine doar de Crăciun.
  • Românii trăiau în frig şi întuneric. Ceaușescu anunța noi planuri de sistematizare a satelor şi plănuia să radă de la fața pământului câteva zeci de localități, urmând ca oamenii să fie mutați într-un fel de colonii.
  • În același an, zeci de copii erau îmbolnăviți cu HIV în spitalele din România din cauza instrumentarului nesterilizat şi a condițiilor mizere.
  • Pe plan extern, americanii lansau prima fibră optică transatlantică ce permitea funcționarea a 40 de mii de apeluri telefonice simultan. În același an, primul virus intră într-un calculator conectat la internet. Ia sfârșit războiul dintre Irak şi Iran care a durat opt ani şi în care au murit un milion şi jumătate de oameni.
  • A fost anul schimbării pentru România şi tarile din estul Europei care scapă de comunism. În decembrie, românii ies în stradă şi cer căderea comunismului. După 44 de ani de comunism vor democrație şi libertate. Totul a început la Timișoara, pe 16 decembrie, unde oamenii ies în stradă şi strigă lozinci împotriva dictatorului. Ceaușescu ordonă să se intervină cu armament de război. Forțele de ordine intervin şi omoară zeci de oameni.
  • Două zile mai târziu Nicolae Ceaușescu pleacă în vizită în Iran, de unde se întoarce de urgență după ce oamenii ies în stradă în mai multe orașe.
  • Pe 21 decembrie convoacă un miting în care anunța bani în plus la pensii şi salarii, după ce în martie anunțase că datoria externă fusese plătită. Oamenii se revoltă şi încep confruntările cu armata. În aceeași zi, soții Ceaușescu sunt arestați.
  • Pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun, sunt judecați şi acuzați de genocid, subminarea economiei naționale, subminarea puterii de stat şi acte de diversiune. Sunt condamnați la moarte. În aceeași zi sunt împușcați.
  • Evenimentele de la București pun punct de facto războiului rece dintre URSS şi Occident după ce de-a lungul anului cad rând pe rând toate regimurile comuniste.
  • În luna iunie, în Polonia au loc primele alegeri semi-democratice într-o țară comunistă şi consacră victoria sindicatului Solidaritatea, primul de acest fel dintr-o țară est europeană, iar în august s-a format primul guvern neocomunist.
  • În 18 octombrie, pe fondul exodului a peste 130.000 de cetățeni est-germani în RFG şi a manifestațiilor de o amploare fără precedent, liderul comunist Erich Honecker este constrâns să renunțe la funcție. Protestul a cel puțin un milion de persoane, adică peste trei sferturi din populația Berlinului de Est, care a avut loc în noiembrie, duce la demisia guvernului. După câteva săptămâni, Zidul Berlinului este distrus în totalitate. Este primul pas către reunificarea Germaniei, încheiată un an mai târziu.
  • În noiembrie, la Praga începe Revoluția de Catifea, prin proteste zilnice care duc la demisia secretarului general al Partidului Comunist. După ce la Praga 750.000 de oameni ies în stradă, comuniștii abandonează puterea, iar în decembrie Vaclav Havel, simbol al disidenței anticomuniste, ajunge la putere.
  • 1989 rescrie destinul tuturor țărilor comuniste care pornesc pe drumul spre democrație.
  • Începutul de an a fost marcat de întoarcerea intelectualilor din exil. Corneliu Coposu, Ion Rațiu sau Radu Câmpeanu erau noii lideri ai opoziție. Dar, pentru români, pluripartitismul şi diferențele de opinie erau încă greu de digerat. Când FSN anunță că participă la alegeri încep protestele. Pe 29 ianuarie minerii vin la București să apere ceea ce cred ei că e democrația.
  • Tot în ianuarie, este abolită pedeapsa capitală în România.
  • Pe 11 martie, se citește Proclamația de la Timișoara care propune, la punctul 8, interzicerea prin legea electorală a candidaturii foștilor activiști şi ofițeri de securitate la funcții în Parlament şi, mai ales, președinție.
  • O lună mai târziu, au loc proteste în Piața Universității. Opozanții lui văd în Rege Mihai o alternativă, însă fostul monarh este întors la aeroport din drumul său spre curtea de Argeș în prima lui vizită în țară.
  • Ion Iliescu şi FSN câștigă primele alegeri libere în fața lui Ion Rațiu şi Radu Câmpeanu. Protestele continuă în Piața Universității, așa că minerii vin din nou în mai să facă ordine.
  • În vreme ce România e dezbinată în două tabere, Germania de Vest se unifică cu Germania de Est.
  • Petre Roman încearcă primele măsuri economice. Fabricile nu mai găsesc piețe de desfacere, iar angajații încep să se teamă pentru viitorul lor. În același timp, jurnaliștii străini transmit imagini surprinse în orfelinatele romanești cu copii subnutriți aflați la un pas de moarte.
  • Societatea românească primește prima Constituție post-decembristă şi prima bancnotă post revoluție cu chipul lui Brâncuși pe ea. Constituția este aprobată prin referendum național şi votata de parlamentarii FSN şi PUNR.
  • Intră în vigoare Legea fondului funciar care dă startul unei alte revoluții, aceea a relațiilor de proprietate.
  • În plan politic se întâmplă prima schimbare majoră: sub presiunea violentă a minerilor nemulțumiți că nu le sunt ascultate revendicările salariale, aceștia ajung în Capitală după ce, pe drum devastează gări şi deturnează trenuri, contestându-i chiar pe cei care îi sprijiniseră în celelalte mineriade. În fruntea ortacilor era Miron Cozma. Pe fondul acestor tensiuni, premierul Petre Roman își dă demisia şi este înlocuit de tehnocratul Teodor Stolojan.
  • „Deșteaptă-te române!” devine imnul de stat al României.
  • Demisionează Mihail Gorbaciov din funcția de președinte al URSS care se dizolvă pentru că statele din fostul bloc sovietic, printre care şi Republica Moldova, își declară independența. La orizont apare un nou lider politic cu mână forte, Boris Yeltin care devine președintele Rusiei.
  • În America, internetul devine tot mai populat fiind accesat de peste un milion de oameni, în vreme ce românii abia învățau că pot să comunice liber. 1991 se sfârșește cu vestea tragică a morții lui Freddie Mercury, răpus de SIDA la o zi după ce făcuse public faptul că suferă de aceasta maladie. Se brevetează AIRBAGUL, invenție a unui american.
  • Petre Roman se rupe de Ion Iliescu, şi formează Partidul Democrat. Guvernul condus de tehnocratul Teodor Stolojan ia decizia ca românii să devină în masă acționari şi se împart certificatele de proprietate.
  • Toamna lui ’92 îi găsește pe români la mitinguri electorale. Se organizează alegeri şi opt partide politice intră în Parlament , FDSN-ul lui Iliescu adunând cele mai multe mandate. Pentru președinție se organizează al doilea tur: în competiție, Emil Constantinescu şi Ion Iliescu. Câștigător: Iliescu. Nicole Văcăroiu este numit premier.
  • Michael Jackson vine în România.
  • Recensământul arată că România era populată de 22.810.000 de romani. Străinii au venit să înfieze. Aeroportul era plin de copii scoși din țară.
  • În Săptămâna Mare, aterizează Regele Mihai. Un milion de romani l-au așteptat pe rege.
  • În tot acest timp, în ciuda măsurilor luate de guvernul Stolojan, criză economică se agravează. Inflația ajunge la 300%. Preturile explodează. Sărăcia pune stăpânire pe țară. Se introduce „Taxa pe Valoare Adăugată”, iar guvernanții încep să negocieze cu oficialii FMI.
  • Mulți români descoperă îmbogățirea rapidă. Își vând casele şi intră în jocul piramidal Caritas.
  • Bill Clinton este ales președintele SUA şi începe războiul din Iugoslavia.
  • La Tiraspol, Ilie Ilașcu este condamnat la moarte prin împușcare pentru instigare la acte de terorism.
  • Bucureștenii ies din nou în stradă din cauza sărăciei. Inflația era mare, salariul minim pe economie fiind de 45.000 de lei, în vreme ce un dolar costa 760 de lei, un apartament în București 7500 de dolari.
  • Academia Romana face şi ea o revoluție hotărând revenirea la scrierea cu „â” şi a formei „sunt” în loc de „sînt”.
  • Se înregistrează primul domeniu „.ro” în țară noastră.
  • FMI ne împrumută cu 70 de milioane de dolari. Finalul de an ne găsește în Consiliul Europei, unde România este admisă ca membru cu drepturi depline.
  • În America, doi cercetători anunță clonarea embrionului uman.
  • România a urcat cel mai sus în ierarhia fotbalului. La Mondialele din Statele Unite am ajuns în sferturile de finală. La întoarcerea în țară, mulțimea cerea ca Gheorghe Hagi să fie ales președinte.
  • Este anul în care România aderă la diverse organisme internaționale. România participa la primul exercițiu NATO în Polonia.
  • În Iugoslavia războiul continuă.
  • Prăbușirea jocului piramidal Caritas consemnează sfârșitul iluziilor multor români care au rămas fără case şi economii. Ioan Stoica, fondatorul sistemului financiar, este arestat pentru înșelăciune, fals în acte şi uz de fals. Sute de mii de oameni rămân fără să-și recupereze banii. În momentul arestării, Stoica mai avea în cont 3 lei.
  • În celălalt colț de lume, în Africa de Sud, Nelson Mandela devine primul președinte de culoare, iar fanii trupei Nirvana afla că liderul formației, Kurt Cobain își pune capăt zilelor.
  • Anul începe cu o majorare uriașă a taxelor către stat. La 1 ianuarie, acestea fuseseră majorate de 20 de ori. În țară, criză economică se agravează. Un dolar ajunge la 2.500 de lei. O creștere de aproape șapte de ori față de 1992. Multe fabrici şi uzine, care de bine de rău mai funcționau, ajung ruine şi sunt vândute la fier vechi.
  • Pe 11 noiembrie, scena politică şi toată țara este zguduită de vestea că țărănistul Corneliu Coposu a murit. Peste 100.000 de oameni din București şi toată țara au participat la funeralii.
  • Pe 1 decembrie 1995 se lansează Pro TV.
  • La finalul anului este prezentată Dacia Nova - concepție şi realizare integral românească.
  • România depune oficial, la 22 iunie, cererea de aderare la UE
  • În vreme ce românii încă își plăteau totul cu bani lichizi, americanii salutau apariția primei platforme de licitație online: Ebay.
  • Se lansează DVD-ul.
  • Emil Constantinescu şi CDR sunt desemnați câștigătorii alegerilor legislative şi prezidențiale în fața lui Ion Iliescu şi PDSR, fiind pentru prima oară, după 1989, când dreapta politică ajunge democratic la putere, unde va rămâne timp de patru ani, perioadă în care s-au succedat trei guverne (Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu). Victor Ciorbea e numit premier după ce, în același an, câștigă alegerile locale şi devine primarul capitalei.
  • Luna august 1996 avea să le aducă românilor o veste bună. Demult pierduta „Clauză a Națiunii celei mai Favorizate” ne era acordată din nou de americani. Bill Clinton era președinte al Statelor Unite.
  • Este lansată prima bere românească la doză
  • Se prăbușesc două bănci mari - Dacia Felix şi Credit Bank.
  • Michael Jackson concertează pentru a doua oară în România în data de 13 septembrie, în cadrul History World Tour.
  • Americanii aveau să revoluționeze din nou lumea medicală anunțând că oaia Dolly este primul mamifer clonat. În același an Supercalculatorul Deep Blue, fabricat de IBM, l-a înfrânt la șah pe campionul mondial Garry Kasparov, iar NASA anunță că un meteorit de pe Marte conține forme de viață primitivă.
  • Anul 1996 avea să fie marcat şi de divorțul prințului Charles, de Diana.
  • Leul s-a devalorizat într-o lună cât în șase ale anului precedent. Guvernul se zbătea să semneze un acord salvator cu FMI, să se împrumute. Criza era adâncă, iar noi, românii, aveam s-o aflăm mult mai târziu, atunci când Emil Constantinescu își încheia mandatul şi recunoștea că România era cât pe ce să intre în incapacitate de plată.
  • Deja cunoscutul şi temutul Miron Cozma, lider al minerilor din Valea Jiului, era arestat la începutul lui ’97 pentru mineriada din septembrie 1991. În iunie, cu liderul Cozma în pușcărie, nemulțumiți de traiul din Valea Jiului şi de salariile mici, ortacii se revoltă şi amenință că vin la București. Minerii nu au mai ajuns în Capitală, însă în Vale urmează disponibilizările şi salariile compensatorii.
  • Începe restructurarea economiei sub Guvernul Ciorbea şi primele întreprinderi nerentabile sunt închise, ceea ce provoacă proteste de stradă violente. Cu buzunarele goale, dar plini de speranță, românii se uită la jumătatea anului ’97 către Madrid.
    Așteptau summit-ul NATO. România nu avea să intre în NATO.
  • Bill Clinton, președintele Americii, vine la București.
  • La sfârșitul lui august 1997, lumea întreagă este în stare de șoc. Prințesa Diana de Wales, prințesa inimilor, Lady Di a murit într-o clipă, într-un cumplit accident de circulație la Paris.
  • Este un an de criză politico-economică, dublată de scandaluri de corupție la nivel înalt, pe fondul unui uriaș fenomen de contrabandă şi evaziune fiscală.
  • Alianța aflată la putere - Convenția Democratică, începe să se destrame. Partidul Democrat dă primele semne de rupere a înțelegerii. În luna martie, premierul Victor Ciorbea își dă demisia. O lună mai târziu, Radu Vasile e desemnat prim-ministru. Leul se prăbușește, iar țara intra într-o spirală a scumpirilor.
  • Contrabanda ia amploare, în România capătă proporții uluitoare în special fenomenul contrabandei cu țigări, aduse cu avionul. Operațiunea Țigareta II intră în atenția anchetatorilor.
  • Legislația se schimbă în domeniul financiar, este eliminată condiția de a prezenta pașaportul la cumpărarea de valută.
  • Pe plan extern, începe conflictul din Kosovo, un preambul la războiul care a urmat un an mai târziu. Sârbii şi albanezii din provincie stăteau pe un butoi cu pulbere. Pe plan internațional se vorbea despre criza din Balcani.
    Un an mai târziu, NATO ataca Iugoslavia. România e stat aspirant la Alianță, așa că deschide spațiul aerian pentru avioanele americanilor, în timp ce, la sol, va asigura tabere pentru refugiați, în vestul țării.
  • În 1999 continuă restructurarea economiei, industria prosperă din vremea comunismului își continuă declinul. Se închid mine, România trece prin cele mai grele momente din ultimii ani.
  • Minerii din Valea Jiului intră în grevă generală, la 4 zile după Revelion. În ianuarie, ortacii pleacă spre București, au loc confruntări violente între ei şi forțele de ordine, în Defileul Jiului. La Costești, o mie de polițiști şi jandarmi sunt luați ostatici. Președintele Emil Constantinescu instituie starea de urgență. Armata aduce tancuri pe A1, premierul Radu Vasile vine la negocieri cu liderul minerilor, Miron Cosma, la Mănăstirea Cozia. În februarie, Miron Cosma e condamnat la 18 ani de închisoare pentru mineriada din septembrie 1991. Începe a doua mineriadă a anului, Miron Cosma e apărat de ortacii din Valea Jiului. Miron Cosma e arestat împreună cu locotenenții săi, după alte confruntări, la Stoienești de Olt. Un miner moare în urma violentelor.
  • Sfârșitul de an vine cu noi conflicte şi proteste sindicale, la Brașov. Angajații de la Uzinele Roman devastează sediul prefecturii şi blochează DN1.
  • Papa Ioan Paul al II-lea vine în România. E prima dată când capul Bisericii Catolice ajunge în România. După o mie de ani de separare, un papă vizitează o țară ortodoxă, e primit de Patriarhul Teoctist şi de către liderii țării.
  • Pe 11 august are loc ultima mare eclipsa a mileniului. România e printre puținele popoare de pe teritoriul cărora se poate vedea eclipsa totală de soare.
  • Pe plan extern, începe conflictul din Balcani: NATO ataca Iugoslavia în luna martie, după de sârbii au fost acuzați de epurare etnică, împotriva albanezilor. Kosovo e bombardat, albanezii se retrag spre Macedonia. România deschide spațiul aerian, pentru avioanele Alianței, începe războiul din Serbia, iar Belgradul este bombardat. În vestul României apar primele tabere cu refugiați de război. În Turcia, la Izmir, are loc un cutremur devastator, pe 17 august, 1999. S-a soldat cu 18.000 de morți şi 40.000 de răniți. A fost resimțit şi în sudul României.
  • Este marcat de startul marii privatizări prin lichidare. FPS vinde una câte una, fabricile statului, care, încet, încet vor ajunge la faliment. Privatizarea e dublată de Startul marilor retrocedări din România, odată cu promulgarea Legii Lupu, privind restituirea pădurilor şi terenurilor, către foștii proprietari.
  • Are loc prăbușirea FNI, un scandal monstru, în care peste 300.000 de investitori au fost păgubiți după ce şi-au depus banii pentru a participa la acest joc piramidal, înființat în 1996.
  • Au loc alegeri prezidențiale. Ion Iliescu revine la conducerea țării, câștigând în turul doi, în fața lui Corneliu Vădim Tudor, candidat PRM, după ce președintele în funcție, Emil Constantinescu, decide să nu mai candideze. Ion Iliescu îl desemnează premier pe Adrian Năstase, care rămâne în funcție până în 2004.
  • În același an, TVA a fost redus de la 22, la 19%. Pentru a suplimenta bugetul, Ministerul Finanțelor începe vânzarea titlurilor de stat cu dobânda de 65%.
  • În luna aprilie România se confruntă cu cele mai mari inundații înregistrate vreodată
  • Traian Băsescu câștigă alegerile pentru Primăria Capitalei, învingându-l pe Sorin Oprescu, în timp ce, pe plan extern, Vladimir Putin e ales președinte al Rusiei şi începe o lungă carieră la conducerea Federației Ruse.
  • Începe guvernarea Năstase, cu accent pe combaterea sărăciei şi a șomajului şi pe relansare economică, dar şi pe continuarea accelerată a proceselor de aderare la NATO şi integrare în UE.
  • Regele Mihai revendică, în instanță, Castelul Peleş și are loc prima întâlnire a Majestății sale cu Ion Iliescu, președintele României la acea vreme.
  • Este introdusă în Europa moneda euro, însă în România raportarea la euro va apărea abia doi ani mai târziu.
  • La București ajunge şi actrița Brigitte Bardot, în urma unui scandal în care primarul capitalei, Traian Băsescu anunță că începe eutanasierea câinilor fără stăpân.
  • O explozie la mina Vulcan ucide 14 oameni, România înregistrând cel mai grav accident de mină produs vreodată la noi în țară.
  • Pe plan mondial, în septembrie are loc cel mai tragic moment pentru întreaga lume. 11 septembrie 2001 rămâne în istorie pentru totdeauna, după atacul terorist de la New York, în care două avioane deturnate de teroriști au intrat în turnurile gemene din Manhattan, prăbușindu-le. Patru avioane s-au prăbușit în acea zi în Statele Unite şi peste 3.000 de oameni au murit. Printre ei, se aflau şi patru români. Atentatele au fost revendicate de gruparea Al Quaeda, condusă de Osama Bin Laden. George Bush declară război terorismului, Statele Unite se pregătesc de război, aducând forțe militare în Pakistan.
  • Începe exodul românilor în Europa, iar țara noastră trimite primele contingente de militari pe fronturile lumii, în războiul împotriva terorismului.
  • Este eliminată viza Schengen şi primii români ies prin frontiere, călătorind în statele europene, fără viză pe pașapoarte.
  • În aprilie, România, aspirant la NATO, se alătura americanilor, în lupta împotriva talibanilor. 500 de militari români sunt trimiși în războiul care începea în Afganistan.
  • Gigi Becali cumpăra clubul Steaua şi devine cunoscut în spațiul public.
  • În noiembrie, NATO invita România, în mod oficial, să devină membru al alianței internaționale. NATO le cere statelor aspirante să întrunească standarde ridicate de transparență în domeniile economic şi politic. România pare să intre într-o nouă eră, cu un partener care oferă garanții internaționale de securitate pentru un stat despre care președintele american spune că era un fost satelit al URSS şi un membru al Pactului de la Varșovia.
  • Începe cu o nouă construcție pe plan politic şi se întrevede prima creștere economică, după mulți ani de criză.
  • Din ianuarie se pun bazele Alianței Dreptate şi Adevăr, formată din PNL şi PD. Sunt propuși Teodor Stolojan la președinție şi Traian Băsescu, pentru funcția de premier.
  • În martie, Ioana Maria Vlas, fost președinte al FNI (Fondul Național de Investiții), care fugise în Israel, a fost extrădata şi adusă în țară. La scurt timp după reținerea ei, începe şi cercetarea penală a lui Sorin Ovidiu Vântu, acționarul majoritar al FNI şi Sov Invest.
  • Apar primele măsuri de redresare economică. Băncile încep să acorde credite fără să mai pretindă giranți şi anunță primele scăderi de dobânzi. Își face timid apariția, boom-ul imobiliar. E anunțată prima creștere economică, de 4,4%. Încep lucrări imobiliare la primele mall-uri, iar primele lanțuri de hipermarket își anunță prezența la București.
  • Începe să își facă apariția pătura de mijloc a societății, sunt primii pași care arată că România începe să depășească nivelul de țară defavorizată. În octombrie românii au fost chemați să voteze o nouă Constituție, care a prevăzut mandat de cinci ani pentru președinte şi multe alte schimbări.
  • Pe plan extern, începe războiul din Irak. Statele Unite acuză regimul lui Sadam Hussein că deține arme de distrugere în masă şi că are legături cu gruparea teroristă Al Quaeda.
  • Este anul care dă startul exodului către Vestul Europei, către Spania şi Italia, în principal. Au loc alegeri prezidențiale şi Traian Băsescu ajunge în fruntea țării. În România se conturează un segment social nou, căpșunarii. Se formează cozi uriașe acolo unde apar ofertele pentru locuri de muncă în străinătate.
  • Pe 2 aprilie, România intră oficial în NATO, devenind stat membru cu drepturi depline.
  • Are loc tragedia de la Mihăilești, când un camion plin cu azotat chimic, explodează pe șosea, după ce a luat foc. Deflagrația ucide 18 persoane şi rănește alte 13. Șoferi, jurnaliști, dar şi polițiști şi pompieri care ajunseseră la incendiu.
  • Băncile mari din străinătate își fac filiale în România şi o mulțime de sucursale bancare ajung prin cartiere. Creditele pentru case şi mașini devin mai accesibile. Teodor Stolojan se retrage din cursă pentru alegerile prezidențiale, lăsându-i loc lui Traian Băsescu, drept candidat din partea opoziției. PSD intra în cursă cu Adrian Năstase. Traian Băsescu câștigă alegerile, opoziția vine la putere şi formează o majoritate în Parlament şi un guvern cu premier liberal - Călin Popescu Tăriceanu.
  • În Europa au loc noi atacuri teroriste. La Madrid. În martie, o garnitură de tren e ținta unui atac cu bombe. Au murit 200 de oameni şi au fost răniți peste o mie. România plătește scump: 96 de victime, dintre care 16 morți, aduși în țară.
  • Anul se încheie în România cu o privatizare de proporții, o vânzare controversată. Statul vinde cea mai mare companie românească, Petrom, către austriecii de la OMV, cu tot cu rezervele estimate la peste un miliard de barili. E un prim semn că România deschide poarta multinaționalelor.
  • Este anul denominării - o schimbare majoră în economia țării. Sunt introduși pe piața primii lei „grei”, banii românești pierd patru zerouri. E anul creditelor, romanii se împrumuta masiv, peste 60% dintre ei au credite de consum, la bănci.
  • Trei jurnaliști români sunt răpiți în Irak. Criză a durat 55 de zile, președintele țării şi-a pus uniforma militară, s-a implicat activ în discuțiile şi negocierile pentru recuperarea celor 3 ziariști. S-a transformat în salvator, afișându-se cu cei 3 jurnaliști, pe aeroport, la aducerea lor în țară. Omul de afaceri sirian Omar Haysam a fost pus sub acuzare pentru că ar fi plănuit răpirea. A fost arestat, eliberat, a fugit din țară un an mai târziu şi a fost condamnat în lipsă, pentru terorism.
  • Au loc inundații devastatoare în România, atât primăvara cât şi toamna. S-au soldat cu 93 de victime. Țara este lovită de molimă. Virusul H5N1 provoacă isterie în mai multe județe. Romanii se vaccinează masiv.
  • Se naște o fetiță cu cea mai bătrâna mamă din lume - Adriana Iliescu, 67 de ani.
  • Erste Bank cumpăra pachetul majoritar, peste 61%, al acțiunilor BCR, cu 3,75 de miliarde de euro. La Vatican, pe 2 aprilie, moare Papa Ioan Paul II.